Prozac

elandi a scris:

Nu vrutul e problema. Nu-ti dai voie.

? :)

Ce nu imi da voie? Nu inteleg ce zici?

Anonymus Kline a scris:

? :)

Ce nu imi da voie? Nu inteleg ce zici?

Vrea sa zica ca ai ales sa nu traiesti, sa inlocuiesti viata reala cu pastilele. Printre multe altele, sexul inseamna a trai. Realizarea de sine prin profesia care ti-ai dorit-o de mic, casatoria cu femeia pe care o poti iubi, sexul cu femeia iubita, copiii facuti din dragoste pentru femeia iubita sunt cateva din lucrurile pe care le obtin barbatii care aleg viata. Cei care nu pot obtine aceste lucruri suporta mai greu viata, cu pastile, cu alcool. O nota mare la o facultate pentru care nu au potential le e suficient pe moment ca sa para altceva decat ce sunt in ochii lumii. Viata nu e formata din note doar. E mai de pret o nota rezonabila in locul unde ai aptitudini si potential decat acolo unde nu faci fata. O colega de-a mea de clasa a fost sefa de promotie, a invatat 4 ani de liceu din greu, plangea cand avea un 8 la istorie sau geografie, a intrat din prima la facultate si dupa 2-3 ani a clacat psihic. Ceilalti colegi care erau de 6-7, care mergeau la chefuri ori de cate ori aveau ocazia, care au intrat nu unde i-au obligat parintii ci unde si-au dorit ei, poate la a doua incercare, sunt acum bine mersi si intregi la minte. Tot ce incerci in viata trebuie sa aiba motivatii interne nu externe. Pentru alea interne nu ai nevoie de prozac. Motivatiile interne vin din sentimente care nu le poti cumpara. Pur si simplu asculti sa faci ceea ce iti place, ce a fost sadit in tine sa faci de la nastere. Deaia se spune ca "nu te duce in lucrul unde nu ai fost chemat de D-zeu" ca vine depresia. Copiii slabi aleg impus, depresia sau nevroza lor e meritul parintilor si contributia copiilor.

iosafat a scris:

Vrea sa zica ca ai ales sa nu traiesti, sa inlocuiesti viata reala cu pastilele. Printre multe altele, sexul inseamna a trai. Realizarea de sine prin profesia care ti-ai dorit-o de mic, casatoria cu femeia pe care o poti iubi, sexul cu femeia iubita, copiii facuti din dragoste pentru femeia iubita sunt cateva din lucrurile pe care le obtin barbatii care aleg viata. Cei care nu pot obtine aceste lucruri suporta mai greu viata, cu pastile, cu alcool. O nota mare la o facultate pentru care nu au potential le e suficient pe moment ca sa para altceva decat ce sunt in ochii lumii. Viata nu e formata din note doar. E mai de pret o nota rezonabila in locul unde ai aptitudini si potential decat acolo unde nu faci fata. O colega de-a mea de clasa a fost sefa de promotie, a invatat 4 ani de liceu din greu, plangea cand avea un 8 la istorie sau geografie, a intrat din prima la facultate si dupa 2-3 ani a clacat psihic. Ceilalti colegi care erau de 6-7, care mergeau la chefuri ori de cate ori aveau ocazia, care au intrat nu unde i-au obligat parintii ci unde si-au dorit ei, poate la a doua incercare, sunt acum bine mersi si intregi la minte. Tot ce incerci in viata trebuie sa aiba motivatii interne nu externe. Pentru alea interne nu ai nevoie de prozac. Motivatiile interne vin din sentimente care nu le poti cumpara. Pur si simplu asculti sa faci ceea ce iti place, ce a fost sadit in tine sa faci de la nastere. Deaia se spune ca "nu te duce in lucrul unde nu ai fost chemat de D-zeu" ca vine depresia. Copiii slabi aleg impus, depresia sau nevroza lor e meritul parintilor si contributia copiilor.

insa e foarte importanta autocunoasterea.cei carora li s-a spus mereu ce sa faca,de catre parinti,au lipsuri mari la capitolul asta.si nu multi reusesc sa depaseasca conflictul interior,care se naste atunci cand ce spune "tati" nu mai corespunde cu ceea ce au ei nevoie.

iosafat a scris:

Vrea sa zica ca ai ales sa nu traiesti, sa inlocuiesti viata reala cu pastilele. Printre multe altele, sexul inseamna a trai. Realizarea de sine prin profesia care ti-ai dorit-o de mic, casatoria cu femeia pe care o poti iubi, sexul cu femeia iubita, copiii facuti din dragoste pentru femeia iubita sunt cateva din lucrurile pe care le obtin barbatii care aleg viata. Cei care nu pot obtine aceste lucruri suporta mai greu viata, cu pastile, cu alcool. O nota mare la o facultate pentru care nu au potential le e suficient pe moment ca sa para altceva decat ce sunt in ochii lumii. Viata nu e formata din note doar. E mai de pret o nota rezonabila in locul unde ai aptitudini si potential decat acolo unde nu faci fata. O colega de-a mea de clasa a fost sefa de promotie, a invatat 4 ani de liceu din greu, plangea cand avea un 8 la istorie sau geografie, a intrat din prima la facultate si dupa 2-3 ani a clacat psihic. Ceilalti colegi care erau de 6-7, care mergeau la chefuri ori de cate ori aveau ocazia, care au intrat nu unde i-au obligat parintii ci unde si-au dorit ei, poate la a doua incercare, sunt acum bine mersi si intregi la minte. Tot ce incerci in viata trebuie sa aiba motivatii interne nu externe. Pentru alea interne nu ai nevoie de prozac. Motivatiile interne vin din sentimente care nu le poti cumpara. Pur si simplu asculti sa faci ceea ce iti place, ce a fost sadit in tine sa faci de la nastere. Deaia se spune ca "nu te duce in lucrul unde nu ai fost chemat de D-zeu" ca vine depresia. Copiii slabi aleg impus, depresia sau nevroza lor e meritul parintilor si contributia copiilor.

Nu iau prozac, ci seroxat

Nu vad care e legatura, eu momentat nu vreau nici o femeie, e mai bine asa... si nu e bine, sa stii, sa faci dragoste cu o femeie numai ca o iuibesti, trebuie sa o faci ca sa ii faci odrasle lui Dumnezeu, si numai in scopul ala... Vezi Pravila Alba de Arsenie Boca...

Stiu multe exemple si io de oameni care au inebunit.................

LucaLuca a scris:

insa e foarte importanta autocunoasterea.cei carora li s-a spus mereu ce sa faca,de catre parinti,au lipsuri mari la capitolul asta.si nu multi reusesc sa depaseasca conflictul interior,care se naste atunci cand ce spune "tati" nu mai corespunde cu ceea ce au ei nevoie.

De de unde atata presupunere ca io fac ce nu imi place?

Anonymus Kline a scris:

Nu iau prozac, ci seroxat

Nu vad care e legatura, eu momentat nu vreau nici o femeie, e mai bine asa... si nu e bine, sa stii, sa faci dragoste cu o femeie numai ca o iuibesti, trebuie sa o faci ca sa ii faci odrasle lui Dumnezeu, si numai in scopul ala... Vezi Pravila Alba de Arsenie Boca...

Stiu multe exemple si io de oameni care au inebunit.................

De de unde atata presupunere ca io fac ce nu imi place?

Sti care e cel mai mare dujman al unui tulburat psihic? Chiar el insusi. Din cauza asta e ocolit si lumea mai constienta de sine isi vede de treaba ei. Doar cei care sunt ca si el se opresc in loc sa arate cu degetu pentru ca se vad pe ei insisi. Imi dau mie un preaviz.

iosafat a scris:

Sti care e cel mai mare dujman al unui tulburat psihic? Chiar el insusi. Din cauza asta e ocolit si lumea mai constienta de sine isi vede de treaba ei. Doar cei care sunt ca si el se opresc in loc sa arate cu degetu pentru ca se vad pe ei insisi. Imi dau mie un preaviz.

Si io ce sa ii fac? Aici se discuta despre seroxat si prozac, nu despre tulburarea mea psihica

stillchild a scris:

In principiu nu sunt de acord cu medicatia de acest gen. In principiu nu sunt de acord cu medicamentele. Insa atunci cand ele sunt cu adevarat necesare si pot contribui la imbunatatirea sanatatii, eu zic ca trebuie sa apelam la ele. Cat despre dependenta... sunt atatea cazuri de persoane ambitioase, care au reusit sa reduca pana la 0 dozele si in final sa renunte la ele. Insa tine foarte mult de evolutia psihologica a fiecaruia. Vad ca nimeni nu vorbeste si despre dependenta mentala, aceea asemanatoare cu efectul placebo. Pe unii ii afecteaza numai gandul ca nu le vor mai lua, care poate declansa noi atacuri de panica in subconstient. Gandul ca nu vor mai avea un sprijin, fie el medicamentos, ii poate aduce in aceeasi stare pentru care le-au luat initial. Pentru asta este recomandat ca tratamentul sa fie insotit de unul de consiliere psihologica.

Desi nu sunt de acord cu medicamentele, am ajuns la capatul puterilor, iar in urma controlului pe care il voi face marti la psihiatrie, este posibil sa mi se prescrie un antidepresiv si eventual, ce imi doresc eu cel mai mult - un stimulent pt memorie si atentie. Intrebarea mea pentru cine ia prozac sau alte antidepresive - sunt scumpe?

foarte interesant ca a-ti adus vorba de efectul placebo si de placebo...ignoram cam des acea rutina si dependenta mentala ce poate infulenta sanatatea. dar efectul placebo nu este o pacaleala, problema este ca stiinta abia acum incearca sa-l inteleaga... apropo, exista un articol scris de un cercetator celebru irving kirsch in care arata ca placebo comparativ cu prozac e o.k.

mai jos e un articol dar poate si link-ul acesta va va fi de ajutor : http://groups.yahoo.com/group/Efect_Placebo

Panacea or Placebo?

Questioning the effects of anti-depressants - and the quest for new drugs against depression

by Bas Kast

Do you speak and move more slowly than usual? Have you lost all interest in sex? Have you ceased to enjoy other things that used to be fun? Do thoughts of death often cross your mind?

These questions are not taken from a lifestyle magazine, but from a questionnaire developed by the Max Planck Institute (MPI) for Psychiatry in Munich (Germany). If people answer yes to many of these questions and state that they have felt this way continuously for the past four weeks, they probably are suffering from a severe depression, explains Ulrich Wittchen, head of the MPI Clinical Psychology Workgroup. "Those persons should definitely seek help!"

"But that," say the researchers, "is the really depressing thing?" Wittchen estimates that roughly five percent of our population is currently suffering from a severe depression requiring treatment. But only a third of them are diagnosed as clinically depressive. Two thirds go undiagnosed - and untreated.

Add to this the fact that, of the registered cases, only a small portion is given adequate treatment. This is all the more tragic, says Wittchen, because in most cases, depression can be treated successfully: "We now have some of the most effective drugs in the entire medical field at our disposal."

The story of the discovery of these drugs - the "anti-depressants" - began in the early 1950s. Doctors noticed that patients taking the drug "Reserpin" for high blood pressure frequently developed depressions. As it turned out, Reserpin suppresses a certain type of messenger substances in the brain, the "monoamines."

At almost the same time, physicians observed that a tuberculosis drug lifted the mood of some depressive patients. Follow-up studies showed that the compound blocks the "monoamine oxidase"(MAO) enzyme. This enzyme is responsible for breaking down monoamines in the brain once their work is done. When the enzyme is blocked, the breakdown process doesn't happen, the monoamine concentration rises - and with it, the patient's mood.

Quite by accident, it seemed, the secret to depression had been lifted: depressions are simply a monoamine deficiency. And the remedy for depression seemed equally clear: MOA inhibitors.

But depressions proved to be more complicated, and MOA inhibitors turned out not to be a miracle drug. As ever, the anti-depressant effects of MOA inhibitors are uncontested. The problem lies in its side effects: nausea, high blood pressure - sometimes even strokes. Besides, the brain in depressed persons doesn't suffer from a general monoamine deficiency. Rather, certain monoamines are affected. Today, doctors think that depressions are accompanied primarily by a lack of the monoamines called "norepinephrine" and "serotonin".

Nerve cells use messenger substances - neurotransmitters - to transmit their impulse to neurons down the line. Once the impulse has been transferred, the messenger substance is pumped back into the cell - a process known as "re-uptake." Deficiencies in norepinephrine and serotonin inhibit the functioning of neuron signal transmission. That is why the new generation of anti-depressants specifically blocks the re-uptake process of these messenger substances: the transmitter deficiency is compensated for, the signal transmission improved.

The fashionable drug "Prozac", for instance, selectively inhibits the re-uptake of serotonin. Another compound, "Reboxetin", inhibits norepinephrine re-uptake. The latest drugs, such as "Remergil" and "Trevilor," block the re-uptake of both serotonin and norepinephrine. But not all depression researchers are sold on the new anti-depressants' effects. American psychologist Irving Kirsch, for example, claims that Prozac's effects are merely a placebo effect. His study "Listening to Prozac but Hearing Placebo" has triggered a passionate dispute among pharmacologists, psychologists and psychiatrists at the University of Connecticut. Working with Guy Sapirstein of the Westwood Lodge Hospital in Needham, MA, Kirsch analyzed the results of 19 double-blind studies on anti-depressants. In such studies, the test persons are given either the anti-depressant or a placebo, i.e. a pill containing no active ingredients. "Double blind" refers to studies in which neither the test subjects nor the persons administering the "drug" know who gets what.

Kirsch and Sapirstein's mega-analysis led to a conclusion that was as astonishing as it was vexing: 75 percent of the effects supposedly caused by anti-depressants are in fact a result of the placebo effect. So, the researchers conclude, it is the belief in the drugs' effectiveness, rather than the ingredient itself, that makes the new drugs so successful.

A number of experts, siding with the pharmaceutical industry, expressed their outrage. Psychiatrist Donald Klein at New York's Columbia University accused the researchers of using "unacceptable methods." Meanwhile, Irving Kirsch has completed another study - with the same result: 78 percent of the effects are attributable to the placebo effect, reports Kirsch in "Science" (Vol. 284, p. 238 (1999)).

Still, one might counter, almost a quarter of the successful treatments can be attributed to the active substance. But Kirsch remains skeptical on this point as well: he claims patients are not fooled by double-blind studies. Real drugs, unlike placebos, have side effects: a dry mouth, nausea and dizziness.

Studies have shown that, in up to 80 percent of cases, test persons can correctly guess which group they are in. This in turn can lead to greater results in the active ingredient group, not because of the substance itself, but again, because of the patient's belief in it. The opposite is true of the placebo group, where the results are diminished: The patients know that they are not really being undergoing treatment.

So, while the effects of anti-depressants are being hotly debated by some, other researchers are searching for hitherto unknown causes of depression - and hoping to find new approaches to treatment. In particular, one long-neglected cause has recently regained its place in the spotlight: stress.

As soon as a human being perceives danger, the hypothalamus emits a special messenger substance that ultimately causes the adrenal cortex to release the stress hormone cortisol, via a whole chain of related reactions.

This chemical cascade puts the body on alert - and thus, in a position to react swiftly to dangers in the environment. Under normal circumstances, the cortisol eventually has an effect on the stress cascade: It docks to receptors on the hypothalamus, which then ceases its emission: the body calms down again.

"In the majority of depressive patients, this stress regulation is flawed," explains Florian Holsboer, depression researcher and Director of the MPI for Psychiatry. "Their body is in a constant state of alarm," he continues. This is the reason behind their loss of appetite and libido: in a dangerous situation, people are preoccupied not with food or sex, but only with escape.

For an as yet unknown reason, the hypothalamic emission of stress messengers goes unchecked in depressive patients. According to Holsboer, this might be the actual reason behind the serotonin and norepinephrine deficiency in the brain. If the stress hormones indeed are the reason behind the messenger substance deficiency, symptoms could be treated much more rapidly by intervening directly in the stress hormone system.

Which is exactly what Holsboer and his team attempted - they developed a substance that acts on the hypothalamus' receptors, slowing down hypothalamic emissions. "In experiments with animals, the drug has already yielded astounding results," reports Holsboer.

At present, the compound is being tested on 20 depressive patients at the MPI's psychiatric clinic. "If this medication lives up to its promise - it would be a real breakthrough in the fight against depression," rejoice the Munich researchers. The medication would allow the symptoms of the illness to be suppressed more rapidly than ever before - and to date, no side effects have been observed.

Anonymus Kline a scris:

si nu e bine, sa stii, sa faci dragoste cu o femeie numai ca o iuibesti, trebuie sa o faci ca sa ii faci odrasle lui Dumnezeu, si numai in scopul ala... Vezi Pravila Alba de Arsenie Boca...

Uite cum vad eu treaba cu religia si crestinismul in particular. Cristos nu a creat nici o religie, nici macar crestinismul, altii s-au ocupat de asta si de pravile si de multe altele printre care si de rastignirea lui Cristos in numele religiei. Deasemenea citind Evanghelia (desi scrisa de altii nu de Isus) mi-am dat seama ca Isus nu a fost un dogmatic sau fanatic religios.

Cat despre D-zeu, e o tara unde pe bani scrie "In D-zeu ne incredem" si multi se incred in El in acea tara (adica respecta omul neconditionat,

iosafat a scris:

Uite cum vad eu treaba cu religia si crestinismul in particular. Cristos nu a creat nici o religie, nici macar crestinismul, altii s-au ocupat de asta si de pravile si de multe altele printre care si de rastignirea lui Cristos in numele religiei. Deasemenea citind Evanghelia (desi scrisa de altii nu de Isus) mi-am dat seama ca Isus nu a fost un dogmatic sau fanatic religios.

Cat despre D-zeu, e o tara unde pe bani scrie "In D-zeu ne incredem" si multi se incred in El in acea tara (adica respecta omul neconditionat,

red2shoes a scris:

intrasem sa scriu si eu ceva de prozac...se pare ca ....am facut ce am facut si tot pe taramul religiei....ei ...uite eu cu prozac-ul....deci cel mai puternic antidepresiv care nu provoaca dependenta,sustin unii care cica ar fi si specialisti...parerea mea ....orice ,mai ales antidepresiv ,creaza dependenta ....si aspirina provoaca deci ....pareri ?

eun nu prea exact cum sta treabacu antidepresivele astea ca le-am refuzat da stiu sigur ca din cate mi-a zis al meu psiholog ca sunt si antidepresive ce nu provoaca dependenta si inca foarte puternice...si nu aspirina nu provoca dependenta...de fapt e recomdat cate o aspirina pe zii ...ceva de genu