iosafat a scris:Crezi ca cineva care ar citi PĂRINTELE "NAZIST" ŞI PORUNCA "GREŞEŞTE!" SAU "NU REUŞI" de la topicul Programarea parentala ar putea afla ceva? :flowers:
cred ca acel cineva ar putea afla ceva. dar ce ar putea face cu informatia?
Atentie, concentrare, memorie, ordine
Început de stillchild, Dum 4 nov 2007 · 33 răspunsuri · 28.702 vizualizări
EnJoy_tHe_sIleNce a scris:cred ca acel cineva ar putea afla ceva. dar ce ar putea face cu informatia?
Atunci cand un client vine in terapie, terapeutul nu poate da clientului sau "mura`n gura" pentru ca s-ar opune constientul clientului. Din cauza asta totdeauna terapeutul va bate şaua să priceapă magarul. Se cheama ca lucreaza pe subconstientul clientului sau. Daca ai informatia si nu poti face nimc inseamna oare ca nu vrei sa faci nimic?
iosafat a scris:Daca ai informatia si nu poti face nimc inseamna oare ca nu vrei sa faci nimic?
:flowers: nu stiu. chiar,ce inseamna?
EnJoy_tHe_sIleNce a scris::flowers: nu stiu. chiar,ce inseamna?
Inseamna ca inca nu ai ajuns la apogeul suferintei tale.
Iosofat, am inteles ca am primit tot ce se poate de negativ in primii 7 ani. Comenzi negative catre subconstient de toate felurile din partea bunica-mii care si-a adunat toate fortele si le-a canalizat asupra mea. In perioada aceea s-a format si lipsa de atentie, care insa nu a fost tratata serios de niciun membru al familiei si singurele replici adresate erau
Stillchild, gandeste-te ce mare victorie vei obtine daca vei invinge, daca iti vei castiga sufletul si vei ajunge in Rai.
Prin programarea parentala negativa actioneaza insusi Satana, de aceea nu trebuie sa ne ucidem parintii, daca le dam in cap s-ar putea sa-i trimtem in Rai si pe noi in Iad, dar daca-i tinem la distanta, daca limitam contactul cu ei cat mai mult si devenim independenti material si afectiv, ei singuri vor ajunge in Iad pe propria limba. Nu uita, ei au ales, e treaba lor daca isi schimba alegerea. Copilul nu e Cristos pentru parintele sau. Si scopul lor si a celor rai si inconstienti e de a recruta cat mai multi ca ei pentru Iad. Filmele cu molimele gen "28 Weeks Later" au un sambure de adevar. Acolo parintele cade victima virusului dar copilul scapa pentru ca e cu adulti sanatosi care i-l ajuta sa scape. E ESENTIAL sa ne indepartam de parintii patologici si sa ne apropiem de adulti sanatosi (atentie momentul e speculat de fel de fel de guru demonici).
Editat Mar 13 nov 2007 21:57
Stiu, si am simtit bucatele din victoria aceea, la fiecare reusita minora, insa interiorul meu s-a degradat, creierul parca a imbatranit, parca nu ma mai duce capul, e din ce in ce mai rau. Ma intreb, oare e o reactie de autoaparare a creierului, sau a ajuns la capacitatea maxima de prelucrare a informatiilor si de memorare? Oare se poate actiona cumva cu ajutorul unor stimulente? Problema e ciudata si de asta nu-i dau de cap, inteleg ce mi se spune, insa nu pot lega informatiile unele de altele, sau le uit. E ca si cand ti-ar spune cineva (un exemplu tembel) "aceasta cutie e formata din: capac, latura din stanga, latura din dreapta, latura superioara, inferioara, fund, are o funda rosie, un text scris cu verde, contine x, y, z, n, c, d, si foloseste la..... . Am inteles, insa daca trebuie sa o repet, sau sa o retin ca si informatie mi se creaza o dezordine in cap, nu ma mai pot concentra si gata. Am incercat sa fiu mai atenta, sa ma relaxez, sa nu ma gandesc ca am sa uit, sau ca n-am sa pot reproduce totul. Mi se intampla asta si cu ce ma intereseaza si cu ce nu ma intereseaza. Spun asta fiindca stiu ca atunci cand nu te intereseaa subiectul nu retii. Si nici nu e o regula pe care creierul meu o urmeaza, am retinut chestii care nu ma interesau, iar ce trebuia nu. Totul in mine parca ar fi intr-un haos, iar daca ma uit in urma tot asta vad. Ce stiu este ca in perioadele mele "de glorie" ordinea din lucruri, si din cap era rezultatul unui deosebit efort psihic si autoimpus / autodeterminat de faptul ca ma stiam in permanenta "supervizata" de cei din casa, sau de cei de la serviciu. Cu timpul insa, chiar in acelasi mediu, aceasta ordine a devenit din ce in ce mai grea, pe masura ce alte griji si ganduri ma apasau, pana am clacat si am preferat sa ... stau sa ma gandesc. Asa s-a declansat prima mea stare. Asa a fost si a doua. Si cel mai important lucru care m-a facut sa imi revin prima data a fost faptul ca am fost atat de mult ajutata de doi oameni care m-au considerat ca si copilul lor. Poate si asta a fost tot o lectie, ca doar de asta istoria se repeta, pentru ca trebuie sa invat sa-mi port singura de grija si sa imi manevrez singura propria viata, actiunile, deciziile si tot ce ma reprezinta. Insa acum sunt iarasi blocata... rau. Nu stiu cum sa exemplific mai clar. A, ba da: Imaginati-va ca sunteti in fata unei picturi / imagini de mari dimensiuni. Are 2m/2m, insa privitorul sta cu ochii la o distanta de 2 cm de aceasta imagine, undeva in centru. Cat poate sa vada, si ce poate sa inteleaga din imaginea respectiva? Nimic, doar niste culori, niste linii, si cam atat. Daca se muta la dreapta, sau la stanga, in sus sau in jos cu doi centimetri vede ca o linie se duce in sus, alta spre dreapta, alta spre stanga, o linie se intrerupe, o culoare se schimba in alta, si iarasi nu pricepe nimic. Insa ceea ce a vazut in stanga uita cand se duce spre dreapta, iar amintirea despre ce a vazut in stanga este in ceata, nu mai e clara, nu poate face legatura cu ce e in dreapta. Stiu ca ingura solutie este sa te indepartezi gradual si sa privesti imaginea in ansamblu, insa voi ai vedea-o. Eu insa, cand ma indepartez, in loc sa vad imaginea aceea completa si sa inteleg totul, si sa stiu ma departe ce e de facut, nu mai pricep nimic. In creierul meu incep sa amestec totul si mi se pare atat de complicat, insat nu mai pricep nimic, si cel mai grav este ca nu stiu ce sa fac. Nu ma mai uit la imagine si gata, am eliminat problema, sau ma duc la o persoana, doua, trei, care imi explica ceea ce am vazut si eu, insa persoana respectiva este subiectiva, evident, si asta imi scade increderea in mine, considerand ca eu n-am fost in stare sa vad in stilul meu acea imagine, raman de capul meu sa incerc sa imi dau seama si sa imi forme o parere.... dezastru, imi ia vreo 3 zile, nu sunt sigura de nici una din teoriile elaborate, si in final o iau razna, ma culpabilizez si raman si cu o fobie fata de situatii similare. Cam asta e.
So... i'm a living disaster. And i'm alive, living among others. Cum poti sa supravietuiesti cu 3 probleme pe cap, pe care nu stii cum sa le iei, te infigi cu curaj in ele, insa te pierzi pe drum.... Asta am trait si traiesc zi de zi. Si totul foarte lent, fata de ceea ce se intampla in jur, si nu se poate tolera asta la serviciu...
Ma gandesc ca in eventualitatea in care exista o problema neurologica legata de atentie si memorie, asta se poate trata cu un stimulent... Dar la cat de normala ma crede lumea, nimeni nu si-ar imagina ca eu chiar am o problema.
Stillchild, copilul cand e mic, se joaca cu entuziasm, e deschis la nou, nu stie sa spuna "nu se poate". Inventatorii isi fac treaba cu responsabilitatea Adultului dar de creat creaza Copilul din ei care nu stie de "nu se poate". In momentul in care copilului nu i s-a permis "ca se poate" el paraziteaza Adultul si nu-i da voie sa munceasca, sa aibe initiative. Asta se numeste parazitarea Adultului de catre Copilul adaptat negativ.
Iubirea din familie dezvolta inteligenta emotionala, care vine din starea eului de Copil. Din starea eului de Copil vin intuitia, dorinta de a fi sa zicem patron, sa faci investitii, sa modifici lumea. Angajatii marunti nu au idei, nu au intuitie, au putine dorinte pentru ca inteligenta emotionala a ramas in urma, Copilul din ei nu are dorinte, nu vrea sa se bucure. Astia privesc cu mirare la cei care au reusit, se uita ca prosutu la ei in gura sa vada ce are ala in plus fata de ei de pot sa fie fericiti si ei nu. E simplu, au avut o copilarie fericita, au avut parinti care s-au ocupat de ei, i-au luat de m
Gata!!! Am fost la psihiatru si mi-a prescris COAXIL SI PRAMISTAR. Nu am gasit niciun prospect de la Pramistar. Daca are cineva idee, sau gaseste vreun link cu prospectul il rog sa-mi dea si mie. Eu intre imp mai caut...
Inca nu m-am hotarat daca am sa le iau, insa daca am vazut ca pana acum n-am reusit sa avansez un pic, poate cu ajutorul lor, pe termen scurt, am sa avansez un pic.
Multumesc anticipat cui imi da vreo informatie.
stillchild a scris:Gata!!! Am fost la psihiatru si mi-a prescris COAXIL SI PRAMISTAR. Nu am gasit niciun prospect de la Pramistar. Daca are cineva idee, sau gaseste vreun link cu prospectul il rog sa-mi dea si mie. Eu intre imp mai caut...Inca nu m-am hotarat daca am sa le iau, insa daca am vazut ca pana acum n-am reusit sa avansez un pic, poate cu ajutorul lor, pe termen scurt, am sa avansez un pic.
Multumesc anticipat cui imi da vreo informatie.
pramistarul era bulk?