România
Roportal.ro

Poezii/versuri preferate

Început de giovi, Mie 18 mai 2005 · 1.730 răspunsuri · 311.622 vizualizări

om serios1.738 mesaje#611

O cheama Tanta si e mica,

Are de toate sub maieu,

O tin de mana si mi-e frica

Sa nu ma pierd instantaneu.

De cinci minute-ntr-una-mi spune

Cum o batea parintii ei,

Cum de la zece ani, mai bine,

E prima seara pe alei.

...............................

De-acasa cica a gonit-o

Tatal betiv cu palma grea

Si-o mama care n-a iubit-o

Desi iubirea-i bransa sa...

GinGin18.368 mesaje#612

Lucian Avramescu ,,Singurul lucru care conteaza''

femeia este singurul lucru care conteaza

si afirm asta stiind ca destui

vor stramba din nas...

pielea ei stie toate limbile fericirii universale,

lipit de ea, ca de tarana,

inteleg constelatiile, raiul si iadul,

bucuria si nefericirea;

mersul pe jos prin mine insumi

imi face din ce in ce mai bine

pentru a nu mai vorbi

de arhitectura sinelui sau

care face sa paleasca marile catedrale ale lumii-

San Piedro, Domul din Milano...

femeia este singurul lucru care conteaza

cu trupul ei in brate

poti traversa un ocean

chiar daca nu stii sa inoti

decat in apele ochilor ei

fara femeie

limuzina noastra este o caruta hodorogita

contul la banca scade chiar daca este in crestere

prietenii sunt

plini de pojarul tradarii,

in vinul scump misca mormolocii

o ai

iti canta privighetoarea in cosul pieptului

te imbraci in haine de puscarie fericit

cum ai pleca la nunta,

faci monetarul stelelor pe cer

ca un nabab universal

chiar daca-ti fluiera vantul prin gaicile sociale:

te calca trenul

si o soapta daca ti-a ramas intreaga

parcurgi literele numelui ei

gata sa urzesti planuri de viitor

cand de aproape te pandeste o morga de lux

femeia, domnilor, este singurul lucru

care nu poate fi inlocui decat de sinele sau

pielea ei stie toate graiurile

fericiri universale,

cecul iluziilor

este valuta ei

prin care noi invingem crizele mondiale

iata de ce cred ca

stiinta ei

de-a ne face fericiti sau nefericiti

ii da dreptul la titlul de

doctor honoris cauza

al complicatei noastre algebre sufletesti

femeia domnilor- pentru a nu va plictisi-

femeia cu pielea ei

care ne invata alfabetul orbilor,

cu mereu intoarsele cesti ale sanilor

in care noi nu ghicim niciodata, nimic,

femeia

cu toata argintaria surasului sau

cu goliciunea ei care umple universul

este singurul lucru care conteaza

domnilor

:drinks:

made4me1.864 mesaje#613

When tomorrow starts without me,

and I'm not there to see;

If the sun should rise and find your eyes,

all filled with tears for me;

I wish so much you wouldn't cry,

the way you did today,

while thinking of the many things,

we didn't get to say.

............................

I thought of all the yesterdays,

the good ones and the bad,

I thought of all the love we shared,

and all the fun we had.

If I could relive yesterday,

just even for awhile,

I'd say goodbye and kiss you

and maybe see you smile.

http://members.aol.com/Cuttyhunk/tomorrow.html

............................

So when tomorrow starts without me,

don't think we're far apart,

for every time you think of me,

I'm right here, in your heart.

noelle3.275 mesaje#614

Ne-om aminti candva tarziu

de-aceasta intamplare simpla,

de-aceasta banca unde stam

tampla fierbinte langa tampla.

de pe stamine de alun

din plopii albi,se cerne jarul.

orice-nceput se vrea fecund,

risipei se deda Florarul

polenul care cade peste noi,

in preajma galbene troiene

alcatuieste-n aur fin.

pe umeri cade-ne si-n gene.

ne cade-n gura cand vorbim

si-n ochi ,cand nu gasim cuvantul

si nu stim ce pareri de rau

ne tulbura,piezis,avantul.

ne-om aminti candva tarziu

de-aceasta intamplare simpla,

de-aceasta banca unde stam

tampla fierbinte langa tampla.

visand,intrezarim prin doruri-

latente-n pulberi aurii-

paduri ce ar putea sa fie

si niciodata nu vor fi.

L.Blaga-Risipei se deda florarul

wanderley553 mesaje#616

"FLACARI"

Virgil Carianopol

Sunt flacara, sunt jar, sunt para,

Merg printre oameni luminand.

Sunt ca o stea ce straluceste,

Dar nimeni nu ma vede-arzand.

Ard ca un codru ce nu piere

Sub flacarile ce-l incing,

Un codru care arde-ntr-una

Dar flacarile nu-l ating

Si ard, si ard, asa de-a randul,

Ca mii si mii de stele.

Ii luminez pe cei din preajma

Arzandu-mi visurile mele.

Stiu, se va stinge crud odata

Aceasta flacara, stindard

Da-mi pare rau ca se va stinge

Fiindca traiesc numai cat ard...

wanderley553 mesaje#617

Ce-i greu

de Virgil Carianopol

E greu să fii ce eşti şi totuşi

Să nu poţi precum eşti trăi,

Să ai palate multe-n visuri

Şi să n-ai unde odihni.

La fel e greu c

noelle3.275 mesaje#618

Tare sunt singur, Doamne , si piezis!

Copac pribeag uitat in campie,

Cu fruct amar si cu frunzis

Tepos si aspru-n indarjire vie.

Tanjesc ca pasarea ciripitoare

Sa se opreasca-n drum,

Sa cante-n mine si sa zboare

Prin umbra mea de fum.

Astept crampeie mici de gingasie,

Cantece mici de vrabii si lastun

Sa mi se dea si mie,

Ca pomilor de rod cu gustul bun.

Nu am nectare roze de dulceata,

Nici chiar aroma primei agurizi,

Si prins adanc intre vecii si ceata,

Nu-mi stau pe coaja moile omizi.

Nalt candelabru , straja de hotare,

Stelele vin si se aprind pe rand

In ramurile-ntinse pe altare-

Si te slujesc; dar, Doamne, pana cand?

De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte

Si de-a rodi metale doar,patruns

De grelele porunci si-nvataminte,

Poate ca, Doamne, mi-este de ajuns.

In rostul meu tu m-ai lasat uitarii

Si ma muncesc din radacini si sanger.

Trimite, Doamne, semnul departarii,

Din cand in cand, cate un pui de inger.

Sa bata alb din aripa la luna,

Sa-mi dea din nou povata ta mai buna.

Tudor Arghezi- PSALM.

wanderley553 mesaje#619

Puritate

de Virgil Carianopol

Hermina-i doar un pic de viaţă,

Giuvaer ce dă sc

noelle3.275 mesaje#620

Cand am plecat, un ornic batea din ceata rar,

Atat de rar ca timpul trecu pe langa ora.

I-am auzit intaia bataie amandoi,

Pierzandu-se-n noiembrie prelunga si sonora.

Poate mai bate inca secunda de atunci,

Poate-a tacut indata si-asteapta sa mai vie

Imbratisarea veche, din nou precum a fost,

Si lacrimile tale, in gara cenusie.

Cu limbile oprite pe palidul cadran,

Ne-a urmarit plecarea,de sus, ca o fereastra

De casa parasita, cu-o raza franta-n geam.

Nu l-ai simtit ca este partas la jalea noastra?

Te-ai impacat sau suferi de vremea ce-a trecut?

La ce visezi cand ziua pe lampa ta se curma

Si cade-n geam zapada la ceasul cunoscut,

Tu, care-ai stat bataia s-asculti, pe cea din urma?

Tudor Arghezi- Despartire

← Înapoi la Poezie