E greu a fi
E greu sa vuiesti
precum un ghioc
de vreme ce nu stiu cum
sa ma transpun de pe linia de fuga
a trecutului
pe o tangenta a vietii.
E greu sa te uit...
Nu-mi ajunge sa conjug latineste:
Sum, esse...
(A.D. )
Poezii/versuri preferate
Început de giovi, Mie 18 mai 2005 · 1.730 răspunsuri · 311.622 vizualizări
De ce n-aflăm
Din noaptea vecinicei uitări
Kamadeva
Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi s
Maine fiind 24 Ianuarie 2011, sa ne reamintim (si) aceasta exceptionala poezie :
- HORA UNIRII -
Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei !
Iarba rea din holde piara !
Piara dusmania-n tara !
Intre noi sa nu mai fie
Decat flori si omenie !
Mai muntene, mai vecine,
Vina sa te prinzi cu mine,
Si la viata cu unire,
Si la moarte cu-nfratire !
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi puterea creste
Si dusmanul nu sporeste !
Amandoi suntem de-o mama,
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina,
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume,
Amandoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
In noi doi un suflet bate !
Vin' la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare.
Si sa vada sfantul soare
Intr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca !
- Vasile Alecsandri
C
Aether a scris:C
despre liniştea drumului
Sfaturi pentru un iubit parasit
Ia gandeste-te : daca ai gasit o pasare moarta
Si numai moarta, nu numai cazuta,
Dar plina de viermi : ce simti -
Mila sau repulsie?
Mila e pentru clipa mortii
Si cele imediat urmatoare. Totul se schimba
Cand incepe descompunerea, cu mirosul greu
ce se insiuneaza
Si pasarile de prada pandesc hoitul, pofticioase.
Cu toate acestea mai tarziu intorcandu-te
Vei gasi cateva oase curate, cateva pene,
Un simbol inofensiv , a ceea ce a fost candva viu.
Nimic care sa te scarbeasca.
E clar deci. Dar poate vei considera
Analogia aleasa de mine
Pentru relatia noastra care s-a sfarsit, cam
inspaimantatoare.
Prea neplacuta pentru o comparatie.
Dar asa trebuie sa fie. In tine
Vad viermii chiar si la suprafata.
Esti mancat de autocompatimire
Te tarasti, plin de un patos rece.
Daca te-as atinge as simti
Pe degete pielea grasa si umeda de taratoare.
Nu-mi cere sa fiu milostiva acum:
Stai deoparte pana cand oasele ti se vor curati.
Fleur Adcock
Poemul 20
Asta-seara pot sa scriu cele ma triste versuri.
Sa scriu, de pilda:"Noaptea e instelata, iar hat, departe, pe cer dardaie astrii albastri".
Vantul noptii da roata pe cer si canta.
Asta-seara pot sa scri cele mai triste versuri.
Eu am iubit-o, si, uneori, chiar si ea m-a iubit.
In asemenea nopti am tinut-o in brate,
Si-am sarutat-o de atatea ori sub cerul nesfarsit.
Ea m-a iubit, si uneori chiar si eu o iubeam.
Dar cum sa nu iubesc
Ochii mari cu care ma tintuia?
Asta-seara pot sa scriu cele mai triste versuri.
Sa stiu ca nu mai e mea.
Sa simt ca am pierdut-o.
S-aud noaptea imensa, si mai imensa fara ea.
Si versul sa-mi cada pe suflet ca roua pe iarba.
Ce conteaza ca iubirea-mi n-ar putea s-o pastreze?
Noaptea e instelata, iar ea nu-i cu mine.
Asta-i tot. Departe, cineva canta. In departare.
Sufletul meu nu-i multumit ca a pierdut-o.
Ca pentru a mi-o apropia, privirea mea o cauta.
Inima mea o cauta, dar ea nu-i cu mine.
Chiar in noaptea care face albi aceiasi copaci.
Noi, ce-i de-atunci, nu mai suntem aceiasi.
N-o mai iubesc, e sigur, dar cat am mai iubit-o.
Vocea mea cauta vantul, ca sa-i ajunga in urechi.
A altuia. A altuia va fi.
Ca inainte, a sarutarilor mele.
Vocea ei, trupul ei limpede. Ochii ei infiniti.
N-o mai iubesc, e sigur, dar poate-o mai iubesc.
Atat de scurta-i iubirea, si-a atat de lunga uitarea.
Fiindca in asemenea nopti am tinut-o in brate,
Sufletul meu nu-i multumit ca a pirdut-o.
Chiar de-ar fi ultima durere pe care mi-o provoaca si acestea
ultimele versuri pe care le scriu.
Pablo Neruda