O lume minunata !

Stinge tigara pe scrisoarea tremurata de tine.

Iti zambeste pe jumatate si te priveste ferm, fara teama, profund...ah, cat de profund iti patrunde prin toti porii, prin toate gandurile, prin toate madularele.. te ataca in cotloanele fiintei tale frematande fara mila!

Alergi. Taci. Urli. Taci. Urli iar..nu mai poti sa taci..urli!

Nu te poti opri. Nu te poti ascunde. E terminatorul tacerii tale. Te deseneaza prin teama ta absurda de adevar.

Te minte.

Avantul zbiciului il opreste in tine...atat de aprig te atinge, cu cat de groaznic i te supui!

Atat de frumos te minte. Atat de real iti minte instinctul de evadare din propria-ti neputinta de a fi ca el..atat de elegant te pune la zid si te izbeste de propria-ti reflectie din oglinda..atat de usor iti leaga snurul resemnarii de sine in jurul madularului tau vinetiu..mai rezisti?

Nu, nu mai rezisti. Se rupe!

Te-ai scarbit suficient de tare de imaginea ta atona. De lipsa ta de culori vii si frenezii. De plecaciunile privirilor tale. De scrasnitul din dinti atat de moale. De lasitatea ta destrabalata. Te-ai scarbit sufiecient de tine tot.

Se rupe.

Se rupe cerul deasupra ta si nu mai conteaza cand si ce si cum si unde...si nu mai conteaza nici macar 'de ce'..si nu mai conteaza nici zambetul cel perfid de dupa perdele fumurii..si nu mai au efect nici cenusiile zari din dreapta si stanga ta!

Nu auzi?..Se rupe cerul deasupra fruntii tale obosite de prea multe vieti intr-una singura.

Crapa rasaritul tot intunericul unei existente cuminti si lase.

Nu mai iti e teama de nimic. Nici de el, nici de moarte, nici de tine care vei fi maine.

Te-ai eliberat?

E actorul. E artistul.

Sunt cei care joaca minciuna in cerc de foc pasional si pervers..sunt cei care isi intrupesc devotamentul de eliberare si duc franghia pana la capat..sunt cei care se autodepasesc, lasandu-se depasiti de absurd.

Sunt cei care starnesc instinctul prin exces..ei sunt cei care nu te iarta..care te provoaca sa duci sahul cu tine insuti..datorita lor, in momentele tale de glorie, reusesti si tu sa contraataci cu ADEVARUL.

Artistii ataca cu minciuna, ca sa scoata adevarul la iveala!

Fii si tu actor pentru cei din jurul tau..fa-o mai des! Autodepaseste-te!

Fii si tu actorul propriei tale existente.

Elibereaza-NE!

Stiu, nu obisnuiti sa intalniti clisee la mine.

E un cliseu sa scriu acum si eu, ca si multi altii, despre Madalina Manole - 'eroul' zilei din presa de azi.

Doar ca eu nu tin cont daca ma incadrez sau nu la subiectul zilei. De cele mai multe ori am tendinta sa vorbesc despre subiecte uitate, din umbra constientului nostru.

Eu nu scriu nici Madalinei, nici pentru Madalina. Ma depaseste. Nu am fost alaturi de ea nici la bine, nici la greu. Si, chiar daca as fi fost..avand in vedere ca familia si prietenii ei se vede, prin consecinta, ca au fost depasiti de situatie..cine sunt eu sa 'cred' ceva in viata Madalinei?

Si..ca sa inchei lunga introducere..daca pe mine ma depaseste, daca pe familia ei a depasit-o..cine suntem noi sa judecam 'de ce' a depasit-o pe Madalina?

Am sa vorbesc despre viata. Am sa vorbesc de lupta pentru viata..care implica mai presus de toate - o lupta cu tine insuti. Dar asta se stie. E grea viata, desi uneori e usoara. E urata viata, desi uneori e frumoasa. E cruda viata, desi uneori e ..dulce fara motiv. Aparent. Totul, aparent. Totul, in noi. Totul se inchina in fond, relativitatii impuse de noi, noua insine.

Tu ma lovesti.

Eu, ma repar. Cu, sau fara ajutor. EU , si doar EU ..pot sa ma repar.

Sau pot sa nu.

Pentru ca nu vreau, sau pentru ca nu pot.

Pentru ca desi peste 2 ore nu ma va mai depasi, ACUM, poate ma depaseste.

Pentru ca desi Dumnezeu, s-ar zice, nu ne da mai mult decat putem duce - noi ne putem da. Mai mult. Sau mai putin. Sau exact atat cat ne trebuie.

Daca vrem.

Daca nu vrem..inseamna ca nu exista motivatie.

Daca nu exista motivatie, de ce am vrea?

Dar poate ca lipsa motivatiei o cauzeaza umbra.

Umbra inspre noi, nu ca si moment , ci ca si esenta.

Ne pierdem de noi, si atunci nu ne mai vedem.

Si atunci, pentru o clipa..sau pentru mai multe clipe..nu mai contam.

Si nu pentru ca nu am avea DE CE sa contam..ci pentru ca pur si simplu NU MAI CONTAM in imaginea din oglinda.

Dar in noi vom conta mereu. Pentru noi insine, sau pentru altii.

Oglinda insa..ne poate trisa. Noi ne trisam in oglinda.

Si vedem ca ne trisam, stim ca ne trisam..vrem sa ridicam bratele. Dar nu avem forta in ele. Ne sunt paralizate.

Si atunci, daca nu putem, nu le ridicam.

Pentru o clipa.

Dar daca in acea clipa cat nu putem ridica bratele, nu ni le ridica altii..nu ni le ridica Dumnezeu..atunci..CINE?

Si atunci, pentru Dumnezeu e clar DE CE.

Pentru cel care e incapabil sa se ridice, A FOST clar DE CE.

Pentru noi, nu exista nici ESTE, nici A FOST..nu exista certitudine. Pentru ca nu avem DE CE. Putem doar FACE 'de ce'. In oglinda.

Si daca se poate, doar daca se poate - sa ne facem acel 'de ce' astfel incat sa nu ne doara oglinda. Ca sa nu..

Viata nu e doar o lupta.

Viata e un antrenament...sau, dupa vorba ei - 'o miscare de rezistenta'

De rezistenta..si aici, sunt de acord cu Madalina.

Dar daca ne descoperim sufletul fata de noi si fata de cei pe care ii simtim oameni 'cheie' in drumul nostru..cresc sansele, se inmultesc ancorele..sa rezistam mai bine la greu. Atunci cand e clipa CRITIC.

Si clipa CRITIC e mai usor de trecut atunci cand o constientizam

Cand constientizam ca e ACOLO.

La examen, scoti din tine forte nebanuite..STIIND ca trebuie sa te concentrezi ATUNCI.

Mai greu, cand nu constientizam.

Si constientizam mai usor, prin antrenament. Continuu.

De aceea nu tac.

De aceea, sper..nu am sa tac!

Te pun la perete si te 'antrenez' sa privesti in oglinda.

Sa stii sa faci diferenta.

Sa devii mai puternic.

Sa devii mai rezistent!

Stiu. Stiu ca nu am, aparent, nici un drept.

Dar mi-a soptit El ceva..

Si anume?

Vezi tu...

Unii s-au nascut sa se ajute singuri uneori, pe cand altii, in acelasi 'uneori' s-au nascut sa fie ajutati.

Daca da.

Daca nu..

este atunci cand razi pana te doare burta..si inca mai vrei.

Talentu' ca talentu'...da inteligenta te da pe spate!

imagini frumoase

Simbol al iubirii curate, devotamantului si puterii obtinut prin acestea..

BlueSugar a scris:

Am vazut filmul acum cateva luni.Mi-au curs multe lacrimi tocmai pentru ca mi-am imaginat cat de mult ar inseamna sa fie oamenii asa devotati.

Dar eu inca mai sper.

Exista si asa ceva.

L-am vazut murind. I-am de fapt. Ca erau 2. Dar povestea lor, alta data...chiar imi prinde bine ca mi i-am amintit..

De ce nu?

Pentru ca dori pe altii asa.

Si pe mine ca ma dor?

Pai, tu oricum te dori.

Suntem atat de fragili in fata vietii. Azi vreau pauza de la ea, de la griji, de la planuri, de la vise.

Se poate?

Dai bir greu pentru asa ceva. Esti sigura ca asta vrei?

Tu nu intelegi ca vreau pauza de la a mai vrea ceva?

Taci!

Cum sa nu innebunesti cand e imposibil sa vrei sau sa nu vrei ceva?

And I shall stay close to your dreams

So that you can never forget me there.

si daca ai sa intrebi vreodata unde

si daca ai sa afli vreodata de ce

si daca nu ai sa poti auzi cum

vreau doar sa intelegi, ca e.

E criza peste tot. Nimic in buzunare

..ah, ce suflete goale..Cat de tare ma dor cand pasesc prin franturile lor in

'joaca de-a v-ati ascunselea'..uite, e, ..uite..cum nu e.

Cum sa poti vinde sufletul chiar si pentru cateva clipe?..Cat respira inima fara sa bata?

Just run. It's no time for judging what is for Right and what is for Wrong.

Oare?

Tu mereu ai fost un egoist. Pana si iubirea e o forma ciocolatie de amor propriu. De ce ramai naiva?

Cum altfel sa nu ma pierd de 'eu'in aglomeratia asta de noi-valori?

Leave it. Leave it all behind and just go further to who-you-are-to-become.

Ma nasc pentru a mia oara intr-o zi. Acelasi loc, aceeasi intrebare.Esti o nebuna.

Si totusi..bine ca sunt!

De fapt esti doar o lasa si o stii prea bine.

E mai greu sa o si recunosc in fata celor care ma acuza.

Pierzi mult asa.

Pierd eu, nu tu.

Te temi ca iti respir din aerul cuvenit?

Strazi pline de praf, de cladiri tot mai inalte si tot mai baricadate..ce-mi trebuie mai mult decat un munte pentru un totdeauna?

Pot? Pot?..Da-mi voie sa ma contopesc cu el. Macar acolo pot fi asa cum sunt, fara sa ranesc pe nimeni.

Ceri prea mult.

Oricum nu am nici un drept.

Viseaza cum planezi.

Daca tot ma accidentez, de ce macar sa nu fiu pana la capat?

To be instead not to be

To feel instead not to feel

To taste instead not to taste..

Sa cruti, in loc sa ranesti.

Sa crut lumea de mine pe de o parte si sa o hranesc cu mine pe de alta parte.

Si cum alegi cat sa dai si cat nu din tine?

To feel..what is beyond to know

Te paraseste logica.

Nu, tu in schimb nu ai tratat-o niciodata ca pe ceva de sine statator.

Nu ai cum sa nu ranesti pe nimeni, orice ai face..sau mai mult - nu ai face.

Stiu. Stiu ca nu am, aparent, nici un drept.

Dar mi-a soptit El ceva..

Si anume?

Vezi tu...

Unii s-au nascut sa se ajute singuri uneori, pe cand altii, in acelasi 'uneori' s-au nascut sa fie ajutati.

Cedez.

Nu trebuie. Doar accepta.

Si asculta cum urla muntele spre noi.

El iti da putere sa intelegi fara a intelege.

pentru ca a existat Beethoven.

pentru ca exista luna..

Frumos ceea ce este aci si mai ales ceea ce se simte.

Imbratisari !

Tarja Turunen - Walking In The Air Live In Lahti (12.12.06)

Cu drag,

Lucia

Cum ar arata lumea fara muzica, Stu ?