O lume minunata !

Priveam la niste copii in parc ieri. Se jucau de parca timpul nu ar fi existat si si nu aveau nici un dram de grija la 'imagine'.

Imbatranim pe masura ce devenim tot mai ingrijorati.
Cum ne sta cuta de la camasa? Cum o sa ma priveasca de acum inainte? Ce vor crede vecinii? Ce va spune seful? Cum sa contramandez intalnirea fara sa se supere? Cum sa spun asta?

Intinerim din ce in ce mai mult atunci cand ne debarasam de griji, una cate una.
Asta este, sa creada ce vor. Important e sa nu ma mai ingrijorez eu atata si sa imi rezerv clipe de liniste in care doar sa fiu.

stupid_me a scris:

Priveam la niste copii in parc ieri. Se jucau de parca timpul nu ar fi existat si si nu aveau nici un dram de grija la 'imagine'.

Imbatranim pe masura ce devenim tot mai ingrijorati.

Cum ne sta cuta de la camasa? Cum o sa ma priveasca de acum inainte? Ce vor crede vecinii? Ce va spune seful? Cum sa contramandez intalnirea fara sa se supere? Cum sa spun asta?

Intinerim din ce in ce mai mult atunci cand ne debarasam de griji, una cate una.

Asta este, sa creada ce vor. Important e sa nu ma mai ingrijorez eu atata si sa imi rezerv clipe de liniste in care doar sa fiu.

Permiteti-mi sa va multumesc pentru postarea asta .Mi-a mers la inima.

sturlubeata a scris:

Permiteti-mi sa va multumesc pentru postarea asta .Mi-a mers la inima.

Cu drag.

Din suflet am scos-o...

..................................................

Am si uitat cat de mult il iubesc si il ador pe artistul Grigore Lese...si iubesc iubirea lui pentru oameni si pentru munte.

Cam asta face el..

http://www.youtube.com/watch?v=1R3q2E6qFEw

Cum vorbste si cum horeste el, din inima vine si la inima se intoarce..

Pentru mine iertarea este o forma unica de oglindire a acceptarii propriilor imperfectiuni si neputinte.

Cand nu ierti pe cel care iti greseste, iti ascunzi slabiciunile dupa iluzii frumoase despre propria-ti persoana. Cand nu iti este usor sa ierti pur si simplu, asa cum iubesti pur si simplu cand iubesti, denota o incapacitate acerba in a iti admite si gestiona umanitatea.
Privesc tacut in jur si meditez la graba oamenilor de a se transforma in roboti auto-programati de propria lor inconstienta. Caci ne convine sa ascundem sub pres, decat sa lucram cu imperfectiunile noastre. Preferam sa fortam arta cu imaginatie virtuala, in loc sa invatam sa apreciem frumosul deja creat, deja existent, deja firesc, deja unic.
Cum sa nu ierti un om cand iti cere iertare?

Pentru ca este nesincer, pentru ca repeta greselile, pentru ca ti-a ranit orgoliul, pentru ca te-a dezamagit, pentru ca te-a folosit, pentru ca actele lui ti-au creat disconfort si alegerile lui suferinte?

.........................................................
Stai putin si trage aer in piept. Invata sa respiri.
Acum, pune pe hartie de cate ori nu ai gresit TU altora (constient, inconstient, partial constient, observat sau ascuns) prin aceste modalitati si multe altele..

...in ultima zi.

Don Henley o stie atat de bine ...

http://www.youtube.com/watch?v=kEQgkor-jgU&list=PL154kWH--pQYS1dWp791A4mTIRCOpn1gC

Sa aveti un suflet liber, dragii mei.
Liber de orice incapacitate de a ierta neputintele celor din jur.

Frumos spus dar greu de pus un practica.

Nu poti ierta la nesfarsit nesimtirea si rautatea de care dau dovada unii oameni, nu poti fi tolerant atunci cand rautatea depaseste orice imaginatie,

nu poti fi indulgent cu cel ce tinde sa te distruga.

Toate lucrurile in viata au o limita.

Daca exista o lume minunata, nu incerca s-o cauti acolo unde n-o vei gasi niciodata.

stupid_me a scris:

Pentru mine iertarea este o forma unica de oglindire a acceptarii propriilor imperfectiuni si neputinte.

Cand nu ierti pe cel care iti greseste, iti ascunzi slabiciunile dupa iluzii frumoase despre propria-ti persoana. Cand nu iti este usor sa ierti pur si simplu, asa cum iubesti pur si simplu cand iubesti, denota o incapacitate acerba in a iti admite si gestiona umanitatea.

Ai dreptate.

Oamenii dusmanosi ori nu se cunosc pe ei insisi, ori au frustari ce le depasesc capacitatea de acceptare/intelegere.

Odata cu maturizarea, am invatat sa nu ma las incarcata de sentimente negative, pe cat posibil.

denied a scris:

Frumos spus dar greu de pus un practica.

Nu poti ierta la nesfarsit nesimtirea si rautatea de care dau dovada unii oameni, nu poti fi tolerant atunci cand rautatea depaseste orice imaginatie,

nu poti fi indulgent cu cel ce tinde sa te distruga.

Toate lucrurile in viata au o limita.

Daca exista o lume minunata, nu incerca s-o cauti acolo unde n-o vei gasi niciodata.

Doar iertand se pot gasi solutiile optime care sa rezolve lucrurile in asa fel incat sa nu se mai manifeste aceste "rautati" de care " dau dovada unii oameni".

LuciaD a scris:

Doar iertand se pot gasi solutiile optime care sa rezolve lucrurile in asa fel incat sa nu se mai manifeste aceste "rautati" de care " dau dovada unii oameni".

Uneori, nu poti ierta, fiindca i-ai da astfel posibilitatea, sa iti faca rau in continuare. Uneori, cei care iti fac rau, trebe indepartati.

Denied, iertarea nu inseamna neaparat sa nu actionezi, ci sa nu o faci cu ura, uneori sa mergi mai departe pe alt drum, alteori pe acelasi.

Iertarea nu inseamna neaparat sacrificiu sau nedreptate..nu are de-a face cu deciziile pe care le iei.

Are de-a face cu eliberarea cugetului, cu seninatatea si bineinteles, cu iubirea.

Sara' a scris:

Uneori, nu poti ierta, fiindca i-ai da astfel posibilitatea, sa iti faca rau in continuare. Uneori, cei care iti fac rau, trebe indepartati.

Atitudinea noastra, a tuturor, conteaza foarte mult si sigur ca-i iertam si-i acceptam si le trimitem ganduri de compasiune. Cu siguranta ca lamurirea ferma intre cei care "sunt in vreun conflict, de diferite forme" va duce la a-i mai avea prin preajma sau ba.