Cum potolim vacarmul mintii

yep, rugaciunea inimii "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatoasa" sau "Doamne miluieste"

am incercat si cu Tatal nostru dar pierd randu'

spune-o pe aia mai scurta

ellla a scris:

aia care cere mereu explicatii si vrea concluzii logice si ... nu mai tace nici cand sa te bucuri si tu de liniste ...hopa apare cu de ce-uri si acuzatii

cum ?

Cred ca fiecare dintre noi trecem printr-o perioada in care minte noastra cere mereu explicatii si concluzii logice. S-a constatat ca niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem si intotdeauna dorim mai mult, vrem sa aflam mai mult...sa facem cat mai mult.

Ma gandesc ca ar trebui mai intai sa fim recunoscatori cu ceea ce avem si facem...si totodata sa ne simtim fericiti.

Punand o intrebare mintii, aflii un raspuns (sau poate doar unul partial) doar ca, atunci cand aflii acel raspuns, iti doresti sa alfii si mai mult si nu te poti opri.

Daca am putea sa facem mintea sa taca macar pentru o clipa, ar fi liniste. Si cine ii ia locul? Inima...

Deci...cum? Pur si simplu...spune-i sa taca si pune accent pe inima, vezi ce iti spune ea sa faci - dar fara sa mai pui si mintea sa rationalizeze, sa iti puna alte intrebari (daca e bine asa, daca e corect etc.).

Am incercat si eu cu lectura si cu muzica, partea nasoala e ca dupa o perioada, ascultand o melodie pe care in mod normal o ascultai cand mintea iti cerea explicatii si erai in starea aia ciudata, incepi sa te simti la fel ca atunci. Cu lectura, ce sa zic...e bine ca te tine mai mult departe de "vocea" mintii. Esti complet implicata in centrul actiunii si uiti sa iti mai pui intrebari. Dar cand se termina cartea, ce faci?

Spyder a scris:

Cred ca fiecare dintre noi trecem printr-o perioada in care minte noastra cere mereu explicatii si concluzii logice. S-a constatat ca niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem si intotdeauna dorim mai mult, vrem sa aflam mai mult...sa facem cat mai mult.

Ma gandesc ca ar trebui mai intai sa fim recunoscatori cu ceea ce avem si facem...si totodata sa ne simtim fericiti.

Punand o intrebare mintii, aflii un raspuns (sau poate doar unul partial) doar ca, atunci cand aflii acel raspuns, iti doresti sa alfii si mai mult si nu te poti opri.

Daca am putea sa facem mintea sa taca macar pentru o clipa, ar fi liniste. Si cine ii ia locul? Inima...

Deci...cum? Pur si simplu...spune-i sa taca si pune accent pe inima, vezi ce iti spune ea sa faci - dar fara sa mai pui si mintea sa rationalizeze, sa iti puna alte intrebari (daca e bine asa, daca e corect etc.).

Am incercat si eu cu lectura si cu muzica, partea nasoala e ca dupa o perioada, ascultand o melodie pe care in mod normal o ascultai cand mintea iti cerea explicatii si erai in starea aia ciudata, incepi sa te simti la fel ca atunci. Cu lectura, ce sa zic...e bine ca te tine mai mult departe de "vocea" mintii. Esti complet implicata in centrul actiunii si uiti sa iti mai pui intrebari. Dar cand se termina cartea, ce faci?

Si mie mi se intampla la fel...ma transpune fix in situatia de atunci din punct de vedere emotional...slava domnului ca exista mii de melodii

Vacarmul mintii se poate potoli greu in principiu, mai ales daca vrei efecte durabile. Dar se poate. Pentru incepatori, cel mai simplu cred ca e sa asculte o muzica linistitoare, sa nu stea cu stomacul gol, sa nu bitiie din miini si picioare, sa nu se uite prea mult la TV, etc..

Fa-ti rost de un cristal fumuriu si de trei ori pe zi fa relaxare avand cristalul pus pe frunte in locul celui de-al treilea ochi. Cand faci relaxarea gandeste-te ca esti undeva la munte pe o pajiste plina de flori de toate culorile si de jur imprejurul pajistii exista padure de brazi. Brazi falnici si grosi. Alege unul care iti place si transpune-te in el si spuneti ca poti face fata tuturor problemelor vietii asa cum bradul face fata furtunilor si intemperiilor naturii.

Fiecare relaxare sa dureze in jur de o ora.

Mai vorbim dupa ce 10 zile in care ai facut ceea ce ti-am spus.

Numai bine

Spyder a scris:

Cu lectura, ce sa zic...e bine ca te tine mai mult departe de "vocea" mintii. Esti complet implicata in centrul actiunii si uiti sa iti mai pui intrebari. Dar cand se termina cartea, ce faci? :)

asta daca reusesti s-o citesti in galagia aia!!!

eu o las sa-si faca de cap... apoi se linisteste de n-ai vazut!

incerca sa zici tabla inmultiri in Cap , merge de fiecare data :D

cred ca doar muzica linisteste, si mai ales cea de pian

ma-o a scris:

cred ca doar muzica linisteste, si mai ales cea de pian

asta s-o spui manelistilor... sau astia n-au nevoie sa faca liniste in minte.... :D