Aveti puterea de a recunoaste cand gresiti?

spider a scris:

Nu vad motivul pentru care cineva nu ar putea sa-si ierte un prieten nici in ruptul capului asa cum spui tu. Insa te cred. Stii ce? Daca nu i-ai gresit cu ceva capital si ti-ai cerut iertare din suflet si el/ea stie asta si totusi nu te iarta, eu zic sa-ti vezi de drumul tau pentru ca prietenia voastra nu a contat decat pentru tine nu si pentru cealalta persoana.

Poopicei.

[snapbacca]42303[/snapbacca]

Am facut niste glume cu fratele lui pe yahoo mes si el a vazut logurile,insa nu am vb urat despre el..considera ca la-am vb pe la spate.Mi-am cerut scuze insa tot degeaba.Desi ma doare si ma resemnez greu nu am ce sa fac.Ai dreptate spider :evil: ms

Supararea lui tine mai mult de orgoliu si un pic de gelozie.Am cunoscut experienta asta dar nu am considerat-o greseala din partea mea.Nici nu mai stiu daca m-a iertat pentru ca era o prietenie pasagera si n-am pus prea mult la suflet.

Cat despre tema,da,recunosc cand gresesc dar ma enerveaza sa cer intr-una scuze.Simplu fapt ca recunosc il consider drept scuza.Mai departe incerc sa-mi indrept greseala in mod demn fara prea multe plecaciuni.Asa am invatat de la tatal meu sa fac si e mai sanatos.Pentru mine,cel putin!

Mie imi e mai greu sa cer iertare/mai degraba scuze ...decat sa iert. :blinca: Asta pentru ca oamenii cu care trebuie sa muncesc au ciudata conceptie ca atunci cand greseti o data, e sigur ca vei gresi si urmatoarea data.

Eu fac o mare diferenta intre "a cere iertare" si "a cere scuze". Recunosc atunci cand am gresit, e evident ca nu voi continua in prostie cu greseala, spun un "scuza-ma" si atat. Sunt oameni care vor plecaciuni si scuze grele ...si asta nu pot face. Dupa mine... doar popa si mama au dreptul sa ma ierte. Ceilalti sa scuze... sau nu. :evil:

A... daca as da cuiva in cap fie si din greseala, adica sa ranesc fizic pe cineva... mi-as cere iertare, nu scuze. :">

din pacate eu sunt mai orgolioasa si nu prea recunosc. n-am spus in viata mea iarta-ma. nici mamei... si nu pot sa spun ca am fost un copil sau adolescent cuminte. poate sunt prea orgolioasa?!

Cam da si te poate afecta serios in situatii importante pentru viata ta intima in primul rand! :evil:

Dulcineea, si eu sunt orgolioasa, dar a recunoaste atunci cand ai gresit e un act de curaj, nu de lasitate sau compromis. :evil:

Am fost si eu incapatanata de multe ori, voi continua sa fiu pentru ca imi sta in caracter; dar au fost multe situatiile cand recunoscandu-mi o vina, chiar si doar mie inasami... m-am simtit mult mai bine.

eu stau cu fratele meu care are 29 ani .....si logic nu ma inteleg deloc cu el. cea ma enervanta chestie a lui este ca atunci cand imi recunosc greseala face din tantar armasar.......sincer nu imi prea mai vine sa ii cer scuze cand stiu ca mai rau fac

ei, uite de asta nici eu nu recunosc. pentru. ca se trezesc unii sa faca din tantar armasar. asa mai bine tac... vb. ceea- nici usturoi n-am mancat si nici gura nu-mi miroase-. pentru. mine stiu daca am dreptate sau nu. altfel as fi idioata sau narcisista. ceea ce nu sunt.

Pacat ca nu avem iconuri cu tantari si armasari ca sa-i mai potolim pe cei care fac asa!Si sora mea imi facea capul calendar cand greseam si nu sunt decat 3 ani intre noi ca diferenta de varsta.Cred ca tine de firea omului. :) :soc:

la tine AnMar sunt doar 3 la mine 17 .....oricum tre sa il mai suport doar 2 ani dupa care 1 an nu mai dau ochii cu el