Am fost botezaţi creştin. Ce ne facem?

(banuiesc ca din greseala ai spus "fie el din crestinism, fie din catolicism", in loc de "fie el din ortodoxie, fie din catolicism").

Spui: "cineva imi spunea ca de fapt eu nici nu sunt botezat, pentru ca am fost botezat cand nu puteam decide daca sa accept religia respectiva (sau cultul respectiv). Si ca de fapt botezul ar trebui facut la maturitate, cand poti decide".

Te-a convins ca are dreptate?

Nu, pentru ca eu am accepta acest botez si faptul ca sunt ortodox. Si nu cred ca ma poate convinge, mai ales ca in momentul in care la-am intrebat cu ce este el mai presus de mine, prin faptul ca el a fost botezat adult (este vorba de trecerea la alt cult) si eu am acceptat botezul facut cand eram mic. Si aici sa-a oprit discutia, pentru ca a inceput sa vb de aceleasi lucruri de care deja vorbisem, fapt care m-a convins ca nu stia sa raspunda.

dilema

Dintre cunoscutii mei ortodocsi (incluzand aici rude, colegi, prieteni) cei mai multi nu constientizeaza ca au fost botezati, ignora ca au fost botezati, traiesc ca si cand nu ar fi fost botezati. De ce?

Asta numai ei pot spune. Poate provine din indepartarea oamenilor de credinta (nu de religie). Pentru ca eu accept si ca cineva are alta religie si ca a fost botezat in respectiva religie.

"cei mai multi nu constientizeaza ca au fost botezati, ignora ca au fost botezati, traiesc ca si cand nu ar fi fost botezati. De ce? "

ei traiesc ca si cand nu ar fi botezati pentru ca e logic sa traiasca asa. nu poti fi raspunzator pentru ceva ce nu ai facut. esti responsabil pentru ceea ce ai decis in cunostinta de cauza. cum poti sa traiesti un botez care ti sa-a facut la cateva saptamani de la nastere, cand tu nu pricepeai nimic?

botezul este o marturie a unui cuget curat (spui ca ai terminat teologia asa ca trebuia sa stii asta si sa o intelegi, asta daca ai fi citit de prin Biblie. Numai ca la teologie nu prea se mai citeste Biblia.). ce cuget si ce marturie poate da un nou-nascut?

aici e marea problema. copiii "se nasc ortodocsi sau catolici" si apoi sunt lasati in plata Domnului si lumea se intreaba de ce sunt asa cum sunt! pentru ca ei nu au cunoscut niciodata din perspectiva proprie credinta, ei nu si-au asumat-o niciodata. cat despre ai tai...lor le-a fost schimbata credinta prin decret de stat. de fapt la romani numai prin decret le poti schimba credinta, pentru ca exista o indiferenta ingrijoratoare la cei de neamul romanesc cu privire la religie. ne laudam ca suntem un popor crestin ortodox, dar uitam ce usor am fost facuti catolici si apoi iar ortodocsi. asta nu e credinta, e politica de cartier, e un joc care o sa ne coste.

ddf a scris:

botezul este o marturie a unui cuget curat (spui ca ai terminat teologia asa ca trebuia sa stii asta si sa o intelegi, asta daca ai fi citit de prin Biblie. Numai ca la teologie nu prea se mai citeste Biblia.). ce cuget si ce marturie poate da un nou-nascut?

[snapbacca]43254[/snapbacca]

pai sa nu-ti fie cu suparare dar ce poate fi mai curat decat cugetul unui nou nascut? Cat de curat se poate considera un om matur indiferent cat post si rugaciune ar tine el? Faptul ca ai constientiza sau nu ca primesti ceva, nu inseamna ca ai in acelasi timp si cugetul curat.

Eu inteleg ca un copil primeste Botezul crestin de mic asa cum primeste cetatenia si chiar familia in care se naste. Cum ar fi sa pretind sa primesc cetatenia la varsta priceperii? Sau sa-mi aleg familia in care sa cresc? Sau limba in care sa vorbesc... Se ajunge astfel la situatii absurde, pentru ca problema este pusa gresit.

Eu consider ca exista o raspundere a copiilor fata de parinti si a parintilor fata de copii, chiar daca nu parintele si-a ales copilul, nici copilul parintele.De aceea vad afirmatia "nu poti fi raspunzator pentru ceva ce nu ai facut. esti responsabil pentru ceea ce ai decis in cunostinta de cauza" doar in parte adevarata.

Gresesc?

Si daca vedem o "indiferenta ingrijoratoare la cei de neamul romanesc cu privire la religie", sa nu uitam ca in alte tari, in Franta, de exemplu, este cu mult mai mare indiferenta, si nu de o jumatate de secol incoace, ci de la Revolutia franceza.

Roma^nii au trecut prin comunism, dar Franta?

Daca pun in discutie trairea Botezului crestin, nu o fac ca sa gasesc unde este greseala in ceea ce priveste administrarea sacramentului respectiv, ci pentru a vorbi despre unde gresesc eu, ca botezat, in felul meu de a trai crestineste.

Maria, scuza-ma, poate ca tu ai explicat deja si nu am fost eu atenta. Eu nu am inteles a doua parte a intrebarii tale. Cum adica "Ce ne facem?" Pentru mine acest "ne" suna ca si cum ne-am afla in impas. Ca si cum ne-am fi nascut cu un stigmat. Poti, te rog, sa imi explici si mie de ce ti-ai formulat intrebarea asa?

Multumesc.

Nu mi-am dat seama c a va suna asa imperativ interbarea mea cu "ce ne facem". Nu privesc situatia noastra de botezati ca pe un impas, ci pur si simplu ma uimeste ca nu folosim acest "cadou", asa cum m-ar mira sa nu-mi folosesc mana stranga acum cand tastez acest mesaj.

Multi au primit botezul cresin. De ce il ignora?

Tare mi-e mie teama ca botezul pruncilor care a fost introdus prin sec 3 sau 4 este o mare erezie.

Scrie in Biblie ... "cine CREDE si se BOTEAZA, va fi mantuit" ... si atunci ma intreb: Oare da neamul nostru dovada de credinta atunci cand "garanteaza" pentru credinta celui nou nascut?

E vorba de o alegere pe care fiecare o ia ... sa implineasca voia lui Dumnezeu. Astept sa vad ce mai ziceti voi ...

Am dreptate sau nu .

Daca parintii au ales cate ceva pentru mine in primii ani din viata mea, eu respect alegerea lor, chiar daca nu imi placea sa fiu imbracata in roz, ci preferam bleu...

Daca Dumnezeu a facut sa ma nasc intr-o familie crestina care isi boteaza copiii la sase saptamani, o sti Dumnezeu de ce a facut asa!

Are logica ce zici tu MariaB ... si sunt de acord, cu o mica specificatie: NU FAPTUL ca TE NASTI INTR-O FAMILIE CRESTINA "CRESTINA", TE FACE CRESTIN ... CI CREDINTA PE CARE O AI SI O TRAIESTI. Corect? Sau vorbesc eu prostii ??? :-

:agresiv:

Crestin este omul botezat in Numele Sfintei Treimi. Apoi depinde de el daca isi traieste credinta intr-o comunitate anume, daca prefera sa fie singur in credinta sa sau daca refuza Botezul.

Familia crestina da ocazia noului nascut sa fie crestin, asa cum ii da si numele. Cum ar fi daca ar ramane copilul fara nume pana sa-ar hotari singur ce nume sa-si aleaga?

Pentru catolici, delimitarea intre botezat si catolic se face constient la varsta de 10 ani, cand este pregatit copilul pentru Prima Sfanta Impartasanie. De fapt, prima Impartasanie a primit-o deja, la Botez, dar acum o primeste si constient (ca si primirea misiunii in Biserica Catolica, prin Miruire, la 14 ani). Prin cateheza care se face cu aceste ocazii, copilul intelege si accepta locul pe care il are in comunitatea catolica. Sau nu accepta. Nu toti cei botezati catolic participa la viata de credinta a unei comunitati, deci nu sunt catolici, ci doar crestini botezati catolic.

La fel se poate spune despre multi botezati ortodox ca nu sunt ortodocsi de fapt, din moment ce nu participa la viata de credinta a nici unei comunitati ortodoxe, ci doar au fost botezati ortodox si nu au primit niciodata constient sa faca parte din Biserica Ortodoxa (decat pe la recensaminte, cu teama de a nu ramane neingropati in cimitirul familiei).