Început de Andruta*, Lun 20 aug 2007 · 268 răspunsuri · 39.816 vizualizări
Miss Take a scris:In teorie,da. Acum nu ma mai ghidez dupa asta.Daca iubirea e supusa probelor,atunci e doar pasiune,joc,runda.
Valoarea unei iubiri trebuie sa fie intotdeauna supusa probelor implacabile... asta pana traiesti o sfasietoare poveste de dragoste 
Marius-Doru a scris:Valoarea unei iubiri trebuie sa fie intotdeauna supusa probelor implacabile... asta pana traiesti o sfasietoare poveste de dragoste
Da,care te orbeste atat de tare ca uiti si de probe si de orice.Cunosc.
Miss Take a scris:Da,care te orbeste atat de tare ca uiti si de probe si de orice.Cunosc.
Da da si eu cunsc....chiar urasc orbeala asta cind nimik nu vezi ce se petrece in jurul tau si numai cind te trezesti iti dai seama cit de ....... ai fost...
Miss Take a scris:Intrebare: Poti uri omul pe care l-ai iubit cel mai mult? Cat de repede se ating de fapt extremele? Cat de mare este pasul pe care trebuie sa-l faci ca sa ajungi sa urasti omul de langa tine,pe care inainte il divinizai?Ati trait asemenea experiente? Este omul atat de complex? Atat de eronat in sentimente? Atat de categoric?
Poti uri cu adevarat omul cu care ai petrecut un timp in viata iubindu-l mai mult ca pe tine?
Da, normal. Cu cat dragostea la un moment dat e mai puternica, cu atat ar putea creste si ura in cazul in care dragostea s-ar prabusi. Nu trebe sa fii un om complex, e nevoie doar sa fii un pic mai sensibil, fapt ce face parte chiar din natura umana a fiecaruia dintre noi. Pana la urma dragostea e ca un capital: cu cat e mai mare suma investita, cu atat concentrarea creste, cu cat e mai mare suma investita, cu atat mai greu este falimentul ei. Oricum, tu esti genul de persoana foarte alunecoasa, care trece rpd de la o extrema la alta si probabil din cauza asta ti-ai deschis si acest topic, ca sa vezi daca esti singura in acest fel sau nu 
Miss Take a scris:Intrebare: Poti uri omul pe care l-ai iubit cel mai mult? Cat de repede se ating de fapt extremele? Cat de mare este pasul pe care trebuie sa-l faci ca sa ajungi sa urasti omul de langa tine,pe care inainte il divinizai?Ati trait asemenea experiente? Este omul atat de complex? Atat de eronat in sentimente? Atat de categoric?
Poti uri cu adevarat omul cu care ai petrecut un timp in viata iubindu-l mai mult ca pe tine?
Nu neaparat in ordinea asta. Dar poate fi un amestec de iubire si ura... sa urasti o persoana pentru ca o iubesti, adica sa fii furios pe acea persoana pentru ca, in ciuda atator chestii pe care nu le suporti la ea, totusi o iubesti.
Sau daca a facut ceva ce nu suporti, sigur ca poti trece de la iubire la ura, sau de la iubire la indiferenta...
Da, sentimentele omului sunt complexe si contradictorii, mai ales cand vine vorba de iubire...
Nu,n-as putea sa-l urasc pe cel pe care il iubesc.Voi credeti in teoria ca ura este o forma de iubire? Am auzit chestia asta,ca exista mai multe moduri de a iubi si ca ura reprezinta si ea o forma de iubire,doar ca e negativa.
ingerash_vesel a scris:Nu,n-as putea sa-l urasc pe cel pe care il iubesc.Voi credeti in teoria ca ura este o forma de iubire? Am auzit chestia asta,ca exista mai multe moduri de a iubi si ca ura reprezinta si ea o forma de iubire,doar ca e negativa.
Ura este facerea răului; iubirea
ura si iubirea nu au ce cauta impreuna..... ori e una ori e alta...... nu se pot " impaca" ....... ura forma de iubire????niciodata ( si sa nu da-ti exemple din biblie ca acolo e cu totul altceva la " ura") 
deci cine spune ca iubeste si uraste o persoana in ac timp se minte pe sine si pe persoana respectiva :P confuziile sunt la " dragoste" si " ura" ( unde nu e inteleasa iubirea )..... si la "dragoste" si " iubire" :)
multa iubire
nu , nu poti uri pe cineva dupa ce l-ai iubit - de fapt nici nu poti pune a iubi la trecut cu adevarat decat in dreptul mortii probabil...
dar problema e ca de prea multe ori ii vedem pe cei de langa noi asa cum am vrea noi sa fie , le interpretam faptele si actiunile in functie de impactul lor asupra noastra si nu in functie de ceea ce sint ele de fapt ... si atunci cand o fapta de a lor ne raneste atat incat sa n-o mai putem transforma in gest de iubire o transformam in unul de ura ...
daca iubesti un om asa cum e el (si nu asa cum e el cu tine) il vei iubi mereu , si atunci cand nu mai e langa tine , si atunci cand...dar asta numai daca ai ales sa iubesti omul in primul rand si nu dragostea ( relatia si ce-ti aduce ea ) - culegem ceea ce semanam pana la urma...
the listener a scris:ura si iubirea nu au ce cauta impreuna..... ori e una ori e alta...... nu se pot " impaca" ....... ura forma de iubire????niciodata ( si sa nu da-ti exemple din biblie ca acolo e cu totul altceva la " ura")multa iubire
Pentru prima oara ma vad silita sa-i dau dreptate lui the listener. Nu cred ca URA este antonimul lui IUBIRE sau DRAGOSTE.
Ca si voi toti, am trait deceptii, momente in care mi se parea ca totul e pierdut, ca nimic nu mai are sens. Am trecut peste ele asa cum m-am priceput mai bine... Am spus de destule ori "te urasc", dar niciodata nu am urat persoana, ci actiunile ei si / sau modul in care a gandit. Deceptie, dispret, indiferenta, iertare fara a uita vreodata raul pricinuit, DA.
De fiecare data cand am fost ranita in dragoste, am considerat ca persoana respectiva nu s-a putut ridica la standardul propus de mine, mi-am imputat mie faptul ca i-am permis sa ma raneasca. Binenteles ca am facut greseli, ca am acordat a doua si a treia sansa, dar chiar si acum, dupa ani, privind in urma si rememorand si episoadele care la vremea respectiva mi-au facut viata un iad, nu sunt in stare sa urasc; daca nu ar fi existat acele momente as fi fost mult mai saraca acum...
In cele din urma, poate, "pentru ca trebuiau sa poarte un nume", tuturor acestor sentimente (si as mai putea aminti cateva) li s-a spus URA.