Mai credeti in dragoste?

red2shoes a scris:

cred ca tu faci o confuzie ...confuzi iubirea cu dragostea ....dragostea , apare repede ....e atractie sexuala....se poate stinge dupa prima atingere sau ....nu .....iubirea e sentimentul mai profund ce apare in timp ...cand ajungi sa cunosti omul si nu e numai atractie fizica ....cand realizezi ca ...e universul tau ...ca nu ai aer fara el/ea ....ca viata nu are sens fara el/ea ....cand vrei sa-i daruiesti totul ...

Vrei tu... dar el vrea ?

buzdugan a scris:

Vrei tu... dar el vrea ?

cine ar refuza ? :)

buzdugan a scris:

Cred ca se face o confuzie. Iubirea adevarata nu are nimic in comun cu suferinta. Iubirea adevarata iti aduce implinire si pace sufleteasca. Atunci cand apare suferinta este '' ceva '' care se confunda cu dragostea . Ne vine greu sa recunoastem ca nu putem sa punem frau unor sentimente precum ..... pasiunea, patima, obsesia. Dorinta de iubire adevarata este asa de puternica incat multi cadem in pacatul de a crede ca avem forta de a schimba ''orice '' in favoarea noastra. Daca exista retete.... nu cred. Only God Knows !

nu m-am referit la starea de indragostit m-am referit la faptul ca omul iubeste nu doar cu sufletul ci si cu mintea :)

daca indragosteala incepe cu putareli cu limba intoarsa :) continua cu euforie si plutiri si in momente critice, actionam cat se poate de ciudat ; sufletul si mintea in acelasi timp se hraneste cu pasiunea , nebunia , starea de bine si simtirea profunda , sacrificiul cum ca ar face orice pt iubire

ma refer la faptul ca suferinta este ( in cele mai multe cazuri) o urmare a pierderii acelei dragoste ;

poti f simplu sa dai din gura cand incurajezi pe cineva ranit , las ca va fi bine , capul sus etc , el va intelege ideea dar nu ideea e importanta pt cineva in suferinta ci vrea sa fie inteles , ascultat , vrea ca incurajatotul sa simta ceea ce simte el !

heidy_ a scris:

vreau sa va intreb un singur lucru: mai credeti in dragoste?

pai... speranta moare ultima Heidy ! :)

heidy_ a scris:

cred ca toti am suferit din dragoste, chiar daca nu toti am suferit cu aceeasi intensitate.

mai credeti in dragoste?

Eu am suferit mult din dragoste

red2shoes a scris:

in dragoste ....da ,in iubire ...nu

eu cred taman invers... :)

Nu, astept pe cel care ma va invata sa cred in dragoste.

J0 a scris:

Nu m-am referit la starea de indragostit m-am referit la faptul ca omul iubeste nu doar cu sufletul ci si cu mintea :)

Daca indragosteala incepe cu putareli cu limba intoarsa :) continua cu euforie si plutiri si in momente critice, actionam cat se poate de ciudat ; sufletul si mintea in acelasi timp se hraneste cu pasiunea , nebunia , starea de bine si simtirea profunda , sacrificiul cum ca ar face orice pt iubire

Ma refer la faptul ca suferinta este ( in cele mai multe cazuri) o urmare a pierderii acelei dragoste ;

poti f simplu sa dai din gura cand incurajezi pe cineva ranit , las ca va fi bine , capul sus etc , el va intelege ideea dar nu ideea e importanta pt cineva in suferinta ci vrea sa fie inteles , ascultat , vrea ca incurajatotul sa simta ceea ce simte el !

Faftul ca se intampla sa iubim pe cineva care nu a meritat iubirea noastra nu este de condamnat si nu trebuie sa ne facem reprosuri pentru ca am daruit iubire. Daca in mod vizibil asteptarile noastre nu se implinesc sa nu cadem in pacatul de a crede ca fost marea noastra iubire. Repet : Iubirea adevarata inseamna implinire si pace sufleteasca si nu are nimic comun cu suferinta. Poti sa spui ca ai pierdut o dragoste care nu a existat ?

buzdugan a scris:

Poti sa spui ca ai pierdut o dragoste care nu a existat ?[/b]

mdea... poti sa spui , omul face greu diferenta intre realitate si proiectia sa mentala asupra acelei realitati :)

Cred toata ziua... dar mai ales noaptea :)