Cleric Preston, tu ne inveti pe noi parintii o multme de lucruri folositoare: ne inveti ca e obligatoriu sa cumparam copiilor nostri jucarii, ele fiind bucuria sufletului celui mic, ca e interzis sa-i pedepsim cu pedepse fizice (despre restul pedepselor n-am retinut care e parerea ta) si multe altele foarte in regula, dupa parerea mea. Si ne mai inveti un lucru: sa nu cerem in schimb copiilor nostri nimic.
Si acum te intreb: ce e rau in a cere copiilor sa se poarte cuviincios la masa in schimbul unei jucarii pe care si-o doresc. Sau ce e rau in a interzice acestota sa vorbeasca urat intr-o anumita imprejurare sau deloc sub amenintarea unei pedepse cum ar fi doua zile nu e voie la calculator?
Eu aplic aceste metode, dar recunosc, fara prea mult succes.
Crezi ca e daunator sa incercam sa impunem vointa noastra copiilor prin metode subtile, fara forta (prin convingere verbala si promisiuni de jucarii sau bunatati pe care si le doresc)?
Si daca nu esti de acord cu toate astea cum vezi tu ca ar trebui faccuta educatia unui copil... "cei sapte ani de acasa"....
Multam. 