Parintii impostori - parintii proprietari de copii

Broscuta_Fermecata a scris:

Recunosc multe cupluri in descrierea ta. Insa, pentru mine personal, altceva e de neinteles. Prin ce mecanism copilul ajunge dependent afectiv de parinti, ajunge nevrotic cum il numesti tu, in ciuda faptului ca parintii nu au absolut nimic in comun cu ce descrii tu. Adica parintii se iubesc mult unul pe altul, iubesc copilul neconditionat, dau mereu libertate de alegere copilului, practic au eliminat din comportamentul lor tot ceea ce era defect in comportamentul parintilor lor. Asta ma nedumereste tare mult si de aceea nu cred in teorii de genul asta.Am cunoscut oameni minunati din toate punctele de vedere, oameni liberi, care proveneau din familii de ratati, alcoolici, cu mame victime. Ei nu au rupt niciodata relatia cu acesti oameni, ci i-au acceptat asa cum sunt, delimitandu-se de ei prin ceea ce au devenit. Se pare ca iertarea, acceptarea e un bun leac pentru bolile sufletului

Anya2007 a scris:

Dar pana la varsta de 18 ani a copiilor cum este cu datoria? Care/a cui este? Este numai a parintilor sa ii creasca corect, si sa nu ii conditioneze, sau si a copiilor sa se dezvolte astfel incat sa fie OK? Totusi, gandirea logica incepe sa se dezvolte la o persoana incepand cu varsta de 13-14 ani. Asa ca pana atunci nu are cum sa judece pe principii logice situatiile aparute. De aici as deduce ca, datoria este numai a parintilor pana la varsta de 18 ani a copilului lor, sa il ghideze corect si neconditionat spre o viata normala.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Cum este programata mintea copilului de catre parintii agresori

(Reiau o postare modificata si completata care am mai facut-o la alt topic)

In familiile unde ambii parinti impostori sunt agresori psihici intre ei si pentru copii, iar copiii au structura slaba, cel mai grav fenomen care se petrece in psihicul copiilor (in afara de nebunie) e negarea dreptului la existenta. Parintii de fapt ar dori ei unul altuia sa isi interzica dreptul la existenta, dar cei pe care reusesc sa-i programeze in aceasta directie sunt copiii. Parintii impostori nu se mai agreseaza atat de intens unul pe celalalt dupa aparitia copiilor pentru ca ii agreseaza pe copii.

Mai tarziu, un copil traumatizat poate invata prin psihoterapie sa-si acorde dreptul la existenta pe care a fost programat sa si-l nege.Un om programat sa isi nege dreptul la existenta, distruge tot in jurul sau (relatiile, jobul sau, etc). Programarea are loc in copilarie, prin ceea ce traieste copilul in familia sa.

Iata cateva exemple de "programare":Parintele agresor se manifesta asupra copilului prin mesaje nonverbale si atitudini care exprima:

1. Intimidare (

iosafat a scris:

"Adica parintii se iubesc mult unul pe altul, iubesc copilul neconditionat, dau mereu libertate de alegere copilului..." si totusi copilul nu se descurca singur, e dependent afectiv. Vrei sa spui ca parintii sunt indragostiti mult unul de altul, nu ca se iubesc, e o diferenta. Poti sa fi indragostit(a) si sa iubesti conditionat. Nu cred ca intr-o familie unde exista sentiment neconditionat copilul poate dezvolta tulburari de comportament, decat daca se naste cu o boala psihica genetica.Copilul e facut dependent afectiv atunci cand unul din parinti se hraneste din afectiunea copilului pentru el. De exemplu, o mama nefericita (nu e iubita de sot si nu il iubeste) isi strange copilul in brate tare de tot, mult timp, ofteaza, e un abus emotional asupra copilului. Copilul e de fapt umarul pe care ea plange. Un fel de consolator sentimental. Avand o asemenea relatie, copilul nu se mai simte copil ci un fel de partener al mamei, partener care de fapt il intretine material, il indruma, ii rezolva toate problemele. Astfel ca atunci cand va creste mare, un asemenea copil, fie el baiat sau fata, i se va parea firesc sa fie intretinut material de catre partenerul de sex opus. Sa fie dirijat, indrumat, teleghidat. Asa apar fetele care isi cauta un tata in partener sau baietii care isi cauta o mama in partenera.

Deci .... tata e o bruta, mama e o nefericita, victima a brutalitatii tatalui, care, in plus, n-a cunoscut in viata ei dragostea adevarata, iar eu sunt o intretinuta incapabila sa iau vreo decizie, fiind ocupata sa o consolez pe nefericita de mama. one big insane family!

In momentul acesta nu pot decat sa-mi plang de mila....pentru copilul din mine. De parca nu stiam toate astea..., dar cum te izbesc cand le ai ai fata atat de clare...Imi e frica.Mi-e teama ca nu voi putea scapa vreaodata de raul provocat de parintii mei.....si chiar plang, dar e mai bine asa, poate voi intelege mai bine totul si voi scapa de tortura psihica

Hei, hei!

Cum spunea si Ravl: "Problema e ca multi nici nu constientizeaza acest aspect sau refuza pur si simplu sa'l gandeasca !"

Insa, trebuie sa fim corecti, daca tot discutam acest subiect - aceasta mentalitate este milenara! Nu s-a inventatacum.

Mentalitate ce se perpetueaza din generatie in generatie. Un copil crescut intr-o astfel de familie, va proceda si el similar procedurilor parintilor lui, desi a trecut prin experienta respectiva. De ce?! Pentru ca refuza sa-si reaminteasca sau chiar este fericit ca are posibilitatea de a-si manifesta autoritatea fata de cineva, ca se afla pe pozitia in care este singurul care decide.

_lisa a scris:

In momentul acesta nu pot decat sa-mi plang de mila....pentru copilul din mine. De parca nu stiam toate astea..., dar cum te izbesc cand le ai ai fata atat de clare...Imi e frica.Mi-e teama ca nu voi putea scapa vreaodata de raul provocat de parintii mei.....si chiar plang, dar e mai bine asa, poate voi intelege mai bine totul si voi scapa de tortura psihica

Lisuco, plangi, jeleste, vaita-te acuma! Da' maine....Aux Armes , cherie!

_lisa a scris:

In momentul acesta nu pot decat sa-mi plang de mila....pentru copilul din mine. De parca nu stiam toate astea..., dar cum te izbesc cand le ai ai fata atat de clare...Imi e frica.Mi-e teama ca nu voi putea scapa vreaodata de raul provocat de parintii mei.....si chiar plang, dar e mai bine asa, poate voi intelege mai bine totul si voi scapa de tortura psihica

Parintii care se iubesc intre ei si implicit isi iubesc copilul, il inteleg pe copil in realitatea lui.

Parintii care nu-si iubesc copilul (pentru ca nu se iubesc intre ei) il inteleg pe copil in realitatea lor, a parintilor, nu a copilului (si atunci au nevoie de metode de dresura "supernanny" pentru a ajunge toti la un numitor comun).

Parintele schizoid NU IL POATE intelege pe copil in realitatea copilului, doar in realitatea sa, a parintelui.

Pentru a supravietui, copilul nu are alta alternativa decat sa se adapteze la realitatea parintelui, iar daca realitatea parintelui e patologica, copilul devine patologic.

Cum era in filmul "Sunetul Muzicii"? Un tata incapabil sa comunice cu copiii sai, folosea un fluier de arbitru, fluiera odata, copiii veneau la masa, fluiera de doua ori, copiii plecau de la masa. Ceva de genul asta...sau cum am vazut la stiri, fetita aia de 13 ani care dusa la un centru de ocrotire minori stia 3 cuvine: "apa, paine, lant"

O emisiune interesanta e si cea de pe Prima, "Curat murdar" unde apar tot felul de familii patologice, cu copii ingroziti. Cea care am vazut-o ieri, dumineca (06.07.07) a fost de pomina. Sarmanii copii, erau paralizati, ingroziti, nu plangeau, nu vorbeau, nu scoteau un sunet, erau impietriti (aveau cam 5-6 ani) pentru ca tata spargea tot in casa, cesti, farfurii, geamuri, dupa care spunea nevestei, "vezi fa ce murdarie e, de cand nu ai facut curat?" femeia doar se dichisea, blugi stramti, parfumuri, sandale fainute, subconstientul cauta metode de evadare prin atragerea vreunui salvator. Viata era infernala alaturi de capul familiei. Motivatia femeii de a face curat, sau mancare pentru familie era aproape absenta.

Am si eu o poveste. Care se termina cu mine, din pacate. Tocmai am realizat ca 10 din 20 de ani, i-am trait degeaba. Dar sa incep cu inceputul, e ceva ce tine de trei generatii.

Strabunica mea a fost femeie lipita pamantului, taranca. Nu stiu in ce conditii s-a maritat cu strabunicul, cert este ca el era bagat in munca pana peste cap, nu stiu in ce masura a avut si viata de familie. Tot el i-a blestemat pe doi dintre ei, muribund fiind, doar cu fiica mijlocie se intelesese. Adica bunica mea. Sa-i spunem E.

Aceasta E era dezghetata, in zodia varstatorului, si s-a descurcat mai mereu, copil fiind; imi povestea cum facea tumbe si alte prostii pentru ceferisti, pentru a primi bani. In plus, pozele dintotdeauna o arata izbitor de frumoasa la trup. La 20 de ani i se propune casatoria cu un ofiter (nu stiu gradele, oricum ceva mare), tipul fiind cu vreo 14 ani mai mare decat ea, sa-l numim S. Presata de saracia de acasa si fiind taranca necoapta, accepta. Evident, tipul s-a comportat groaznic cu ea in viata familiala, incepand din noaptea nuntii cand si-a cerut dreptul de barbat, pana la viata personala cand a tratat-o posesiv. Ea s-a dezvoltat mereu social, a aratat lumii o poza, casa ei era mereu de invidiat, si toti membrii familiei imbracati exemplar. In plus, a stiut sa se comporte cu oamenii frumos, sa-si castige prieteni de societate. In schimb prieteni intimi nu cred ca a avut. Ah, da, in schimb S a fortat-o sa faca 8 sau 9 avorturi, pentru ca nu voia sa foloseasca contraceptive. Au ramas doi copii in viata, din cei 11, iar unul are intarziere mentala, fiind nascut cu forceps.

Ambii copii au crescut sub privirea draconica a lui E. Tot ce era cearta sau scandal se inabusea la iesirea pe usa apartamentului, nimeni in zeci de ani n-a ghicit ce se petrecea in sufletul lor. S. a realizat destul de repede ca sotia luata pe post de "insigna" nu este docila, asa ca s-a refugiat in a cheltui banii casei pe poze amatoricesti. Copilul nascut cu probleme, sa-l numim U., a fost mutat din scoala in scoala, pe pile si bani, pana a terminat liceul fara sa se fi lipit nimic de el. Apoi tot pe pile a facut si armata, si s-a trezit cu livret militar. Tanar adult de capul lui, nu i-a luat mult pana sa i se para ca este indragostit de o femeie (de clasa joasa, oricum), si in trei saptamani s-au casatorit. U., fiind pana atunci crescut de mami, a ascultat docil de ce-i spunea sotia, prin urmare a schimbat serviciul pe unul mai prost, a renuntat la a-si vedea parintii, si a trait exclusiv cu sotia. Din pacate, ea era dupa interes, dorea bani sau daca se poate sa locuiasca mai in centru. U n-a fost in stare s-o convinga pe mami sa-i indeplineasca dorintele, asa ca dupa 6 (?) ani urmeaza divortul, si el revine sub acoperisul mamii, unde traieste pana in ziua de azi.

Al doilea copil, A, este mama mea. Zodie de apa, introvertita, a gasit toata viata refugiul in munca, si cred ca a urat tot ce este legat de viata de copil. La E era mizerie, mama este obsedata de curatenie. Excesele dictatoriale ale lui E o fac pe mama sa prefere neamestecul, chiar si acolo unde este cazul. Daca a preluat de la E o chestie, este fobia fata de sexualitate, care in casa este subiect tabu. S-a maritat, dupa un an m-a nascut pe mine, dupa 8 ani de casnicie a venit divortul. El era violent, indolent in familie, iar cand venea de acasa (de la sat ), venea cu idei de superioritate a masculului in familie. Cand a inceput divortul aveam 7 ani, asa ca ne-am mutat la bunica (E.) pentru scoala primara. Rani vechi s-au deschis, si cata ura poate suporta un copil? In loc sa ma preocup de prieteni, de colegi, de a descoperi lumea, veneam acasa si gaseam atmosfera tensionata intre doua femei. In scoala generala am revenit la casa noastra, dar trebuia sa fac vizite ritualice saptamanale bunicii, lucru care s-a perpetuat 3 ani. In toata vremea asta am trecut pe langa viata, nu stiam ce-i aia prietenie, sentiment, dragoste. Acasa nici cablu TV nu aveam, ca sa vad lumea cum este ea drept. Abia liceul m-a scos din amortire, si acum am realizat ce departe sunt. Am doi prieteni apropiati, si o apropiere incipienta de o fata. Dar e prea putin.

Multa vreme nu am spus cuvantul Mama, ii spuneam mamei pe nume. Asa este si intre mama si bunica. Abia recent am retrait copilaria, am regasit momentele fericite. Dar pot recupera o adolescenta pierduta? Nu ma pot distanta fizic de mama, locuiesc cu ea, doar de bunica incerc, in casa ei este o cloaca de ura inimaginabila. Plus ca este o femeie puternica, zodia dragonului, stie sa manipuleze si convinga excelent, plus o infocata credincioasa in Dumnezeu (ipocrizie mai mare n-am vazut); daca se supara pe cineva, persoana aceea resimte un soc energetic toata ziua, de obicei. Vreau sa scap

scuze ca am scris atat, dar chiar sper sa primesc un raspuns aici. daca e nevoie de lamuriri suplimentare, vi le dau

Ca sa rezolvi o problema trebuie sa incepi prin a elimina cauza. Chiar si tu ai simtit ca acesta cauza este in familie. Ai 20 ani, gaseste-ti un job, si alta locuinta. Incearca sa traiesti tu viata ta, nu sa ti-o traiasca altii. Daca nu te separi de cauza, nu va dispare efectul. Fa-ti un scop din a-ti gasi un loc de munca, care sa te faca independent material de ai tai. Asta ar fi primul pas. Ar fi ideal daca ai putea merge la psihoterapie, ca sa inveti sa relationezi ok, si sa inveti sa iti creezi tu viata ta, independenta.

Din postarea lui Wishfullife, se vede inca odata ce rezulta din familiile formate din femeia luata pe post de obiect sexual (dar cu pretentii de prima doamna, ca de, deaia si-a luat ofiter) si un barbat luat pe post de bou care ar trebui sa traga la jugul familiei dar care nu vrea sa traga pentru ca ... nu a fost castrat, adica a ramas taur. Cine ar indrazni sa puna un taur la car? O vaca fara minte.

In familiile fara sentiment, nu exista comunicare pentru ca e blocata de minciuna (cei doi se mint ca se iubesc). De fapt unul voia numai sex, alalalt numai trai bun si de, sa se inmulteasca din instinct ("Elaine, you gotta have a baby..." - Seinfeld)

Singurul mijloc prin care cei doi comunica sunt copiii, prinsi la mijloc. Si "comunicarea" asta-i distruge. NU? Personajul E era dictatoriala cu copiii, pentru ca nu putea sa fie cu ofiterul.

Educatia de "prostituata" a femeii nu dispare pentru ca intr-o societate saraca ea aduce beneficii rapide celei care o aplica. Beneficii care altfel nu le-ar putea obtine. Dar nici barbatul nu sta cu mana in san. Se simte el fraierit (in parte cu complicitatea lui) si plateste politele, fizic si psihic. Pana la urma au de suferit copiii, pentru ca mami a lor a iesit pe piata la pret mare. Dupa cat de puternic e orientat barbatul spre sex, tot asa si femeia spre material. Ce spunea Eclesiastul (Solomon), "dintr-o mie de oameni - voia sa zica barbati, am gasit unul bun", "dintr-o mie de femei n-am gasit nici una buna", Solomon avea 400 de amante in palatele lui, de la Ierusalim. Voia sa spuna ca toate au un pret. Pe vremea aia nu era AT...desi eu raman la parerea ca AT-ul fara bani nu schimba nimic. Ca desteptul cu stomacul gol, nu poate gandi flamand.

iosafat a scris:

Din postarea lui Wishfullife, se vede inca odata ce rezulta din familiile formate din femeia luata pe post de obiect sexual (dar cu pretentii de prima doamna, ca de, deaia si-a luat ofiter) si un barbat luat pe post de bou care ar trebui sa traga la jugul familiei dar care nu vrea sa traga pentru ca ... nu a fost castrat, adica a ramas taur. Cine ar indrazni sa puna un taur la car? O vaca fara minte.

In familiile fara sentiment, nu exista comunicare pentru ca e blocata de minciuna (cei doi se mint ca se iubesc). De fapt unul voia numai sex, alalalt numai trai bun si de, sa se inmulteasca.

Singurul mijloc prin care cei doi comunica sunt copiii, prinsi la mijloc. Si "comunicarea" asta-i distruge. NU? Personajul E era dictatoriala cu copiii, pentru ca nu putea sa fie cu ofiterul.

Nu se renunta la educatia de "prostituata" a femei pentru ca intr-o societate saraca ea aduce beneficii rapide celei care o aplica. Beneficii care altfel nu le-ar putea obtine. Dar nici barbatul nu sta cu mana in san. Se simte el fraierit si plateste politele, fizic si psihic. Pana la urma au de suferit copiii, pentru ca mami a lor a iesit pe piata la pret mare. Dupa cat de puternic e orientat barbatul spre sex, tot asa si femeia spre material. Ce spunea Eclesiastul (Solomon), "dintr-o mie de oameni - voia sa zica barbati, am gasit unul bun", "dintr-o mie de femei n-am gasit nici una buna", Solomon avea 400 de amante in palatele lui, de la Ierusalim. Voia sa spuna ca toate au un pret. Pe vremea aia nu era AT...desi eu raman la parerea ca AT-ul fara bani nu schimba nimic. Ca desteptul cu stomacul gol, nu poate gandi.

Ma da ce e asa de aratat cu degetul? Pana la urma e a matter of instinct. Masculul sa insamanteze si femela sa aibe cuib si sa procreeze. N-avem frate acelasi obiectiv, e clar.

Si nu ma pune acum sa bazez lumea intreaga pe iubire, ca sa fim seriosi...ori e instinct sexual, ori e nevoia de satisfacere a altor instincte, ori e nevoia de reparatie iubirea aia de zice lumea ca e. Pana se ajunge la iubirea neconditionata, poti sa-ti iei un caine.Linistit.

Si ca sa fiu si on topic:

Wishfullife, din ce scrii vad ca stii sa vezi, mai bine, mult mai bine ca altii, ce se intampla cu tine. Nu pot sa te sfatuiesc decat sa-ti construiesti propria viata cu multa incredere in mintea ta. Ca e buna.