Început de Gregori, Lun 23 iul 2007 · 245 răspunsuri · 28.635 vizualizări
Gregori a scris:Nu credeam ca in dragoste exista exagerare, adica iubesti prea mult?
da, exista. iubesti atat de mult o anumita persoana incat ajungi sa-i distrugi pe alti sau/si chiar pe tine. de asta e bine sa mai si gandesti...sa-ti mai temporezi inima :D
Gregori a scris:Nu credeam ca in dragoste exista exagerare, adica iubesti prea mult?
Nu, nu exista exagerare in dragoste. Dragostea poate fi oricat de mare. Dragostea este atunci cand totul curge natural, este o joaca intre doi parteneri care se respecta reciproc si are ca rezultat prin tot ce fac cei doi un sentiment de implinire, rodire, inaltare.... Dragostea care se cantoneaza in suferinta seamana a obsesie.
buzdugan a scris:Nu, nu exista exagerare in dragoste. Dragostea poate fi oricat de mare. Dragostea este atunci cand totul curge natural, este o joaca intre doi parteneri care se respecta reciproc si are ca rezultat prin tot ce fac cei doi un sentiment de implinire, rodire, inaltare.... Dragostea care se cantoneaza in suferinta seamana a obsesie.
E frumos si adevarat ce spui, dar iubirea adevarata arde ca focul, omoara tot ce e rau in om si schimba sufletele ca o retorta, dar sa nu uiti ca tot ce e al tau si pierzi, doare, chiar daca e un lucru rau. Ca sa nu zic ca e egoul tau, e personalitatea ta. Deci realitatea e mai putin idilica... dar merita sa traiesti o iubire adevarata. De fapt, toti cautam asta, mai mult sau mai putin constienti.
laird a scris:E frumos si adevarat ce spui, dar iubirea adevarata arde ca focul, omoara tot ce e rau in om si schimba sufletele ca o retorta
Dar nu uita ca iubirea (mai ales cea care are un sfarsit tragic sau foarte urat) te poate impietri, umple de ura si regrete, iti poate sfasia sufletul si poate distruge tot ce e mai bun din tine.
Asa este, dar eu spuneam de iubirea aia adevarata careia numai numai moartea ii pune capat. Dar nu stii niciodata, au innebunit multi de inima rea...
laird a scris:Iubirii adevarate nici moartea nu ii pune capat. Iubirea adevarata traieste la fel de vesnic ca si sufletele dupa ce mor.In Rai sau in Iad. Dar traieste. Este singurul sentiment care nu moare.Asa este, dar eu spuneam de iubirea aia adevarata careia numai numai moartea ii pune capat. Dar nu stii niciodata, au innebunit multi de inima rea...
Vampiritza07 a scris:Iubirea care au sfarsit tragic nu te impietreste,nu te umple de ura si regrete,ci te face imun,nepasator doar. Nu mai poti simti,nu mai pot reactiona. Iubirea adevarata,de orice natura ar fi sfarsitul ei(dar nu exista un sfarsit) nu distruge,ci innobileaza. Te transforma intr-un om mai bun,fericit ca s-a intamplat."Nu plange ca s-a terminat,fii fericit ca s-a intamplat."Dar nu uita ca iubirea (mai ales cea care are un sfarsit tragic sau foarte urat) te poate impietri, umple de ura si regrete, iti poate sfasia sufletul si poate distruge tot ce e mai bun din tine.
laird a scris:Exact. Distruge tot ce e rau.Are puteri benefice,nebanuite.Merita sa traiesti o iubire adevarata? Nu doar ca merita,dar asta este esenta vietii.E frumos si adevarat ce spui, dar iubirea adevarata arde ca focul, omoara tot ce e rau in om si schimba sufletele ca o retorta, dar sa nu uiti ca tot ce e al tau si pierzi, doare, chiar daca e un lucru rau. Ca sa nu zic ca e egoul tau, e personalitatea ta. Deci realitatea e mai putin idilica... dar merita sa traiesti o iubire adevarata. De fapt, toti cautam asta, mai mult sau mai putin constienti.
buzdugan a scris:Sunt de acord cu tine si te aprob pana la ultima fraza,unde ai dat cu bata in balta. Ai mai si ingrosat acolo.Iubirea adevarata inseamna suferinta,buzdugan. Fara ea,nu poti atinge sublimul,idealul. Ca sa realizezi ca iubesti profund,trebuie sa suferi pana acolo unde incepi sa delirezi.Nu, nu exista exagerare in dragoste. Dragostea poate fi oricat de mare. Dragostea este atunci cand totul curge natural, este o joaca intre doi parteneri care se respecta reciproc si are ca rezultat prin tot ce fac cei doi un sentiment de implinire, rodire, inaltare.... Dragostea care se cantoneaza in suferinta seamana a obsesie.
estella a scris:Pe altii ii poti distruge,fiindca viata e meschina,iubirea prea nobila,scopul scuza mijloacele,in dragoste si razboi totul este permis,estella.Sa te distrugi insa pe tine e destul de imposibil. Iubirea nu te distruge,iti intareste simturile.Inima nu poate fi temporizata,ti-o ia razna si esti incapabil s-o potolesti. E ca acel foc care arde,pe care nimeni si nimic nu il poate opri,fiindca se intinde cu o repeziciune uimitoare.da, exista. iubesti atat de mult o anumita persoana incat ajungi sa-i distrugi pe alti sau/si chiar pe tine. de asta e bine sa mai si gandesti...sa-ti mai temporezi inima
Gregori a scris:Nu poti iubi prea mult.Iubesti si atat. Nu exista superlative,fiindca iubirea insasi inseamna asta.adica iubesti prea mult?
Putini sint cei care iubesc o singura data si foarte tare in intrega lor viata, si asta din multe motive. Poate pentru ca putini pot duce o iubire mare mult timp, apoi poate pentru ca trebuie sa cunoastem mai multe fatete ale iubirii. Oricum, nu noi decidem cum si cit iubim, ni se da (sau nu) ceva. Noi putem doar refuza (prosteste).
laird a scris:Putini sint cei care iubesc o singura data si foarte tare in intrega lor viata, si asta din multe motive. Poate pentru ca putini pot duce o iubire mare mult timp, apoi poate pentru ca trebuie sa cunoastem mai multe fatete ale iubirii. Oricum, nu noi decidem cum si ci98t iubim, ni se da (sau nu) ceva. Noi putem doar refuza (prosteste).
Putini oameni stiu sa fie profunzi si puri. Motive sunt multe. Cautam diversificare,ne plictisim repede,nu stim sa fim devotati,etc.
Nu decidem cat iubim si cum iubim,decidem doar Ca iubim.
Eu am refuzat sa iubesc de multe ori. Cred ca atunci am atins limita penibilului,desi,zic eu,aveam motive justificate.
Da,cu siguranta exista o singura mare dragoste.O unica iubire mare.
Miss Take a scris:Da,cu siguranta exista o singura mare dragoste.O unica iubire mare.
Pentru cei mai multi dintre noi, doar in teorie. Dar potential, da! Fiecare suflet are o pereche. Sa nu uitam ca doar fiintele perfecte pot duce iubiri perfecte. Doua mari egouri nu pot sa se iubeasca perfect, trebuie sa inveti, sa te purifici, sa te deschizi. Nu-ti foloseste nimic daca e linga tine sufletul pereche incarnat intr-un timpit, tu timpita (nu o lua la personal!) - de acolo, nu iese marea iubire! Veci! De aceea fiecare mica iubire, fie ea si de net, te invata ce e ala infinitul.
laird a scris:Pentru cei mai multi dintre noi, doar in teorie. Dar potential, da! Fiecare suflet are o pereche. Sa nu uitam ca doar fiintele perfecte pot duce iubiri perfecte. Doua mari egouri nu pot sa se iubeasca perfect, trebuie sa inveti, sa te purifici, sa te deschizi. Nu-ti foloseste nimic daca e linga tine sufletul pereche incarnat intr-un timpit, tu timpita (nu o lua la personal!) - de acolo, nu iese marea iubire! Veci! De aceea fiecare mica iubire, fie ea si de net, te invata ce e ala infinitul.
De acord si aici. Esti de fapt printre putinele persoane cu care discut pe marginea acestor subiecte,si cu care mai sunt si de acord.Bineinteles,cu mine completari sau exceptii.
Intr-adevar,doar doua fiinte perfecte pot avea parte de o dragoste perfecta,doar 2 jumatati care daca le apropii,se imbina perfect,doar asa poti iubi cu adevarat si atinge infinitul despre care vorbesti tu. Si vorbesti frumos,sa stii.Sunt convinsa ca si simti asta.Altfel n-ar exista atata patos in tine.
Am si spus,doar 2 fiinte cu aceleasi idealuri,doua fiinte care tintesc in acelasi punct,doua fiinte mai aproape de Dumnezeu pot fi jumatati .
Editat Mar 31 iul 2007 21:17
