Arcadia2007 a scris:Eu nu am inteles nici pana acum.Nu e viata cel mai mare dar pe care ni L-a dat Creatorul? De ce prefera moartea in locul vietii, ce atitudine mai e si asta?
..este intr-adevar o poveste complexa..creata cu multa maiestrie..chiar pana in punctul de a parea simpla....
este buna intrebarea ta..pentru ca pana la urma viata este un dar unic, divin..dar subliniez mai intai faptul ca el a facut ceva..ceea ce a urmat s-a intamplat si pentru ca ciobanasul si-a acceptat soarta, ceea ce tine de o decizie interioara pentru care iti trebuie mult mai mult curaj si forta de caracter..povestea se refera si in general la om, nu neaparat la roman, pt ca orice tara adaposteste o multime de soiuri de om..
..iar in general oamenii se agata de viata si se tem de moarte, dar ciobanasul traia altfel lucrurile, avand o relatie speciala cu viata si moartea, cu natura si celelalte fiinte (aici fiind inclusi si vecinii sai ce-i doreau raul)..deci se face referire la un om bun si intelept in simplitatea sa..care tocmai pt ca pretuia viata nu actiona impotriva ei...
..viata inseamna mult mai mult decat suflare si existenta..iar ceea ce este al tau nu-ti poate fura nimeni cu adevarat si astfel ca nu trebuiesc aparate..toate traiesc in tine si tu in ele..
mica_curioasa a scris:alternativa la acceptarea mortii era sa-i ucida el pe ceilalti doi...si ciobanasul nostru nu este un violent, sau un om al actiunii, el contempla... atat cat ii da dumnezeu...
..binenteles si nu numai ..odata cu o actiune vine si trairea interioara a ceea ce infaptuiesti..ori chiar si pentru a apara ii trebuia o stare interioara ce era in contrast cu natura sa blanda si libera..