michelle01 a scris:i am spus sa nu ma mai caute pana nu si schimba ideile...ma suna si tipa la mine sau plange si mi spune ca ea e singura si e la pamant si nu mai stie ce sa faca ca eu sunt cum sunt...isi minte colegele de serviciu ca sunt la facultate de multi ani in bucuresti...ar fi vrut sa ma marit cu un baiat pe care din pacate nu l mai iubesc pentru ca m a chinuit mult...macar el a avut rabdare cu mine si nu m a parasit.maica mea imi reproseaza ca nu fac altceva dar din altceva nu pot gastyiga mai bine decat din ceea ce fac...cum sa mi platesc chiaria si datoriile lucrand ca si cosmeticiana?da mi ar placea sa fac asta....sa interactionez cu oamenii...dar ma gandesc ca in zilele astea fara o facultate nu mai faci nimic.apoi as putea sa fac facultatea la id si sa fac si cosmetica si meseria care o fac acum dar asa nu as mai avea timp de mine deloc....trebuie sa renunt la ceva si nu stiu la ce.....as vrea sa renunt la ce fac dar asta e singura mea sursa de venit iar din altceva as reusi doar sa traiesc de pe o zi pe alta.si da....cred ca nu am avut cum sa invat cum ar trebui sa iubesc altfel fara sa sugrum pe cel de langa mine....daca eu n am vazut in casa decat certuri,,,neajunsuri...pe mama plangand...si pe mine crescand singura iar ea atat de preocupata de a citi din cartile alea sfinte si de a munci pentru noi incat nu m a sfatuit niciodata nimic....tot ce m a sfatuit a fost"fii tare,lumea e foarte rea.nu mai pune totul la suflet.fii mai egoista.trebuie sa tragi numai pentru tine.cauta ti si tu pe unul mai cu bani.toti barbatii sunt niste nenorociti"...normal ca neavand pe nimeni cu cine sa vorbesc o cautam pe ea ca doar ea mai era dispusa sa auda ce spun eu..nu sa si asculte....daca ii spun ca am un alt iubit nici nu o prea intereseaza...."vezi sa nu faci cum ai facut cu restul sa te atasezi si dupa aia sa te aud iar ca plangi".
cred ca am gresit mult fata de fostul meu iubit..l am umilit mult si acum realizez ca trezita dintr un vis ca de fapt il iubeam si totusi mi am batut joc de relatia care o aveam.acum ma doare ca mi a spus ca nu vom mai fi impreuna foarte simplu si hotarat.eu nu am putut sa fac asta nimanui....in toate relatiile in care am fost a existat un moment la inceput cand as fi putut sa fac eu asta cand am dat sa fac asta si i am ranit pe respectivii dar nu am avut niciodata curajul sa duc pana la capat.m am intors mereu.nu am avut niciodata puterea sa aleg pe cineva...si cum spunea iosafat am ales pradatorii eu fiind un strav din care mananca ciorile.daca eu nu stiu ce e aia iubirea altfel decat forma mea de iubire de unde as putea sa invat?cine sa ma invete?m am nascut fara sa fiu dorita iar maica mea aproape ca ma forteaza sa o accept spunandu mi ca eu nu sunt singura ca o am pe ea ca ea e cea mai buna prietena a mea ca nu trebuie sa disper dar dupa ce ii spun tot ma loveste pe la spate....ea crede ca totul e din cauza ca nu fac cum spune ea dar mai ales ca"m am indepartat de calea cea dreapta a credintei"...cum sa nu urasc asta?cand am senzatia ca fantasimul pentru religie tine de oamenii cel mai slabi....desi mai slabi ca mine nu exista...eu sunt ultima treapta in ceea ce priveste persoanele slabe...macar aia se ancoreaza in ceva...in religie si uita de cei din jur...isi fac un alt univers paralel...asa si cei care se ancoreaza in jocuri sau in orice altceva...nu sunt fericiti pe deplin dar nu sunt nici in starea in care sunt eu.
Nu cadea in capcana de a-ti fi mila de maicata. Ea e un om infectat, contaminat Astia recurg la orice strategie pentru a te atrage langa ei, pentru ca mai apoi, dupa ce cedezi sa te agreseze din nou, fiindca din asta se hranesc. Sti ca daca-i agresezi tu, perversii astia imediat se dau victime, cad pe spate ca gandacul de Colorado, in speranta ca scapa bazma curata.
Marea prostie care ai putea sa o faci in viitor ar fi sa iti intemeiezi o familie pe motivul ca sa nu ramai singura. Si atunci, ca in filmele de groaza, scriptul demonic va zambi de dupa cortina, fiindca a supravietuit, cosmarul se va instala in viata ta incetul cu incetul.
Cei cu increderea in sine afectata de parinti tocmai prostia asta o fac, se casatoresc cu cine se nimereste pentru confort psihic, sa nu fie singuri si asa incepe iadul.
Fa relatii de la egal la egal, dar nu casatorie. Poti sa ai relatii pentru sex, atat cat doresti tu, relatii sa ai cu cine te plimba prin parcuri, etc. etc. dar nu faci familie si copii din asemenea relatii. Cam greu pentru tine sa faci relatii pasagere in conditiile in care tu devi una doua dependenta de partener, dependenta afectiv.
Din cauza asta zic sa lucrezi la increderea in sine, prin cei 4 piloni ai vietii noastre.
Si nu lasa de o parte credinta in Dumnezeu, e foarte importanta fiindca te valorizeaza pe tine ca entitate spirituala, ai siguranta mantuirii. Nu existi in van si nici nu-ti vei dori sa te sinuncizi. Noi oamenii fara Dumnezeu suntem nimic.
Si nimic nu i-L poate inlocui pe El, asa cum gresit faci tu agatandu-te de diverse persoane care sa-ti aline suferintele.
Noi toti suntem singuri pe lumea asta, dar i-L avem pe Dumnezeu atata timp cat traim.
A ajunge depresiv, tulburat psihic, e semn ca avem putina iubire in noi si si mai putina credinta in Dumnezeu.
Deasemenea depresia inseamna disperare, incapacitatea de a gasi o solutie la o problema. Dar situatia asta e falsa, ea apare fiindca sufletul nostru ne-a fost furat, nu ne mai apartinem si implicit nu mai suntem motivati in a lupta, a gasi solutii.
Cine ne-a furat sufletul? Impostorii de langa noi, lupii in piele de oaie, cei care au fost langa noi in calitate de parinti, sot, sotie. Acesti parinti minunati care ne-au iubit pentru ei, posesiv, care ne-au posedat in chip demonic pana ne-au golit fiinta, eul interior.
