Început de *fulgdenea*, Mie 13 iun 2007 · 88 răspunsuri · 17.541 vizualizări
Miss Andruta a scris:Cum spuneam,stam foarte bine la teorie. :flowers: Ne impotmolim la practica.deh.
probabil ca lucrurile trebuiesc luate mai "in usor", sa nu uitam ca prilejuri mici fac bucurii mari...
Miss Andruta a scris:.... atata stangacie...
in dragoste, si stangacia poate avea farmecul ei...
sharkie a scris:Nu mai stiu nimic.... poate doar ca stangacia mi-a aratat o alta fata a iubirii...am vazut farmecul,dar am realizat efectul.... esti puternic daca iti poti asuma si acest farmec,pana la urma...probabil ca lucrurile trebuiesc luate mai "in usor", sa nu uitam ca prilejuri mici fac bucurii mari...in dragoste, si stangacia poate avea farmecul ei...
Cavaleru a scris:renunta la frica... frica e balastul cel mai greu... :DOk... e posibil sa nu te mai recunosti dupa asa un gest... dar... asta e... sunt si "riscuri" :flowers:
ceea ce im ceri tu e imposibil ...imi ceri sa renunt la mine ...nu pot renunta la mine ....nu merita nimeni un asa cadou cum ar fi renuntarea la ...sine 
Editat Sâm 16 iun 2007 15:49
Miss Andruta a scris:Nu mai stiu nimic.... poate doar ca stangacia mi-a aratat o alta fata a iubirii...am vazut farmecul,dar am realizat efectul.... esti puternic daca iti poti asuma si acest farmec,pana la urma...
e bine sa invatam sa ne bucuram, in definitiv...cea mai buna dovada de inteligenta este buna dispozitie...
red2shoes a scris:ceea ce im ceri tu e imposibil ...imi ceri sa renunt la mine ...nu pot renunta la mine ....nu merita nimeni un asa cadou cum ar fi renuntarea la ...sine
Tu meriti! Meriti sa renunti la tine...
Nu e recomandat sa faci asta pentru altcineva... dar e super recomandat sa o faci pentru tine...
Ok... te poti folosi de sentimentele pentru cineva ca sa faci pasul... dar daca e sa il faci... il faci pentru tine insuti... il faci pentru ca TU meriti sa iubesti.... nu pentru ca X merita sa fie iubit.
Personal cred ca iubirea il hraneste pe cel ce o ofera... problemele apar abia atunci cand din a te gandi la oferit incepi sa te gandesti la "mie ce-mi iese?"
sharkie a scris:cea mai buna dovada de inteligenta este buna dispozitie...
Nu sunt de acord cu aceasta afirmatie decat 150% :flowers:
iubirea neconditionata...un sentiment inaltator ,de mare siguranta sa stii ca esti iubit fara un interes anume,sa stii ca poti fi tu cu bune si rele ca tot ce ai zis sau ai facut nu schimba cu nimic relatia ,ca celalalt pastreaza ce-i bun iar restul merge la cos ...sa simti bucuria doar de a fi impreuna si oriunde este el/ea sa te simti "acasa",sa fii tu insuti in prezenta celuilalt...norocosi sunt aceea ce gusta dintr-o astfel de dulceata
sharkie a scris:Nu e o dovada relevanta.Inteligenta asociata cu buna-dispozitie formeaza un factor de multe ori fatal.e bine sa invatam sa ne bucuram, in definitiv...cea mai buna dovada de inteligenta este buna dispozitie...
Cavaleru a scris:Pai din momentul in care te gandesti "mie ce-mi iese",e clar ca nu iubesti.Nu? Iubirea nu-i egoista,ci altruista.Personal cred ca iubirea il hraneste pe cel ce o ofera... problemele apar abia atunci cand din a te gandi la oferit incepi sa te gandesti la "mie ce-mi iese?"
Dar ea nu hraneste.Ci otraveste.Intotdeauna.
Miss Andruta a scris:Dar ea nu hraneste.Ci otraveste.Intotdeauna.
Discutabil... se poate argumenta si pentru otrava daca privesti efectul direct ca pe o moarte a eului... pe o transformare din eu in iubire...
Asa ceva e posibil sa se intample... dar... e ceva ideal... putin probabil... chiar si pentru un superoptimist ca mine 
iubirea e otrava pentru om cum e tamaia pentru aghiuta
O prietena imi spunea odata: Eu te iubesc pe tine, ca om...indiferent de greselile pe care le-ai face. Daca ai face vreodata un lucru cumplit ti-as spune..de ce ai facut asta? As plange pentru tine, as incerca sa te ajut, dar tot te-as iubi.
Ceea ce facem rau, raul din noi...sau "pacatele" noastre sunt maladii...de care ne putem vindeca pana la urma...prin iubire.Nu exista om atat de rau incat sa nu-l putem iubi...sau chiar daca ar fi, nu inseamna ca nu se poate vindeca.
Iubirea neconditionata e in stransa legatura cu iertarea. Daca avem puterea de a ierta inseamna ca putem iubi.
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit.Nici eu nu pot iubi in felul asta.Dar ce liniste...ce pace...ce echilibru iti aduce iubirea! Ar fi pacat sa nu incercam.
Cred ca ar trebui sa se faca totusi o diferenta intre sentimentul acesta cald de iubire...si alte sentimente care...cei drept tot din iubire se trag...dar ajung la patima. Daca avem echilibru...nu devenim gelosi...nu asteptam nimic in schimb... Daca insa pierdem masura..."iubirea" aceasta poate deveni si otrava. Bineinteles ca nu mai este nici in ruptul capului "neconditionata".