Oare stie cineva ce vrea cu adevarat?

AnMar a scris:

Ai dreptate lidiailove si cred ca asta e problema esentiala a generatiei noi actuale.Asta apropo de multa informatie si judecata putina mai ales.Imi place foarte mult cum gandesti,ai o maturitate exceptionala (daca nu cumva esti la o varsta destul de mare).

[snapbacca]36978[/snapbacca]

Multumesc frumos ,AnMar.Lucrurile astea se vad cu ochiul liber,numai ca noi suntem prea ocupati sa parem alceva decat suntem,sa fim pe placul celorlalti inainte sa fim pe placul nostru si uitam ce e mai important si frumos pentru noi,pentru linistea noastra sufleteasca...

Cu placere si prietenie lidiailove.Eu personal,recunosc ca am fost mult prea mult timp naiva,fraiera si cum sa-o mai spune celor care au prea multa incredere in oameni(unii oameni).Maturizarea a venit brusc,cu prea multa durere si intr-o perioada in care eram foarte singura.Dar in marea lor majoritate ideile sau principiile de viata cresteau incet in mintea si sufletul meu inca din adolescenta.Nu stiam sa le exprim in cuvinte ca acum important e ca erau pe undeva pe acolo.

Eu una am preferat sa ma comport natural, fara ifose de mare vedeta.Cineva o sa spuna "a, da,spiritul de turma",aliniere la comanda. Dar in intimitatea gandurilor mele ma simteam cel mai liber om de pe pamant.Sper ca n-am fost confuza!Daca am gresit cearta-ma ca nu ma supar,mai invat ceva! :cry:

AnMar a scris:

Cu placere si prietenie lidiailove.Eu personal,recunosc ca am fost mult prea mult timp naiva,fraiera si cum sa-o mai spune celor care au prea multa incredere in oameni(unii oameni).Maturizarea a venit brusc,cu prea multa durere si intr-o perioada in care eram foarte singura.Dar in marea lor majoritate ideile sau principiile de viata cresteau incet in mintea si sufletul meu inca din adolescenta.Nu stiam sa le exprim in cuvinte ca acum important e ca erau pe undeva pe acolo.

  Eu una am preferat sa ma comport natural, fara ifose de mare vedeta.Cineva o sa spuna "a, da,spiritul de turma",aliniere la comanda. Dar in intimitatea gandurilor mele ma simteam cel mai liber om de pe pamant.Sper ca n-am fost confuza!Daca am gresit cearta-ma ca nu ma supar,mai invat ceva! :cry:

[snapbacca]37045[/snapbacca]

AnMar,nu trebuie sa facem ceea ce se asteapta altii de la noi sa facem...Trebuie sa fim"surzi"...In sensul ca tu esti ceea ce vrei u sa fii,asa cum simti u ca trebuie sa fii si da frau liber acelui sentiment de libertate,elibereaza acel sentiment din gandurile tale si lasa-la sa ti se citeasca pe fata...

Am fost o persoana plina de complexe si mi-era teama si foarte sensibila.De asta nu-mi permiteam sa-mi exprim liber parerile.Sunt cea mai mica din familie si ma simteam dependenta de cei mai mari ca mine.Preferam sa fiu cuminte si ascultatoare, mai ales pentru linistea care mi-o asigura acest comportament.Asa am perceput eu atunci situatia.Complexele au zburat odata cu nasterea primului copil si cu reusita de a face dintr-un copil-leguma un copil extraordinar(si nu exagerez) de prezent si de comunicativ.Cu ce i-am oferit eu si cu ce avea el ca bagaj personal pot spune ca devenise un geniu al comunicarii.Reusea sa foloseasca sunetele,trupul,mimica fetei;tot arsenalul necesar comunicarii pentru a transmite ceea ce dorea.Am invatat multe de la el si nu mi-e rusine sa recunosc! :cry: Era un mic :cry:!In viata sunt multe situatii care te obliga sa faci si lucruri care nu-ti pre convin,asta la limita suportabilitatii.Eu cat am fost dependenta de anumite persoane,financiar sau vis-a-vis de copii(aveam nevoie sa plec undeva si trebuia sa stea cineva cu ei sau alte nevoi) am considerat ca trebuie sa fiu la locul meu si sa nu supar cu nimic acele persoane.Daca eram numai eu in joc nu mai conta atat de mult.Mai este si respectul pe care-la port parintilor mei si celor care se numesc parinti ai sotului meu.Fata de ai mei jos palaria!Ceilalti la ora actuala ii tratez cu strictul necesar de atentie,asta din cauza comportamentului lor fata de copii(fiind bolnavi i-au tratat ca pe niste mobile dragute,fara suflet,o indiferenta crasa) si ii taxez si eu atata cat sa nu-la necajesc prea mult pe sotul meu care n-are nici o vina.Ma duc mai rar pe la ei ca sa inteleaga ca nu-mi trebuie nimic de la ei decat dragostea de bunici pe care nu o prea vad.

:soc: :soc: -ei sunt, :soc:-eu sunt,Ai mei parinti sunt aici :soc: :soc:

lidiailove a scris:

Simt ceva,dar nu stiu ce-i.As vrea sa-mi inteleg sufletul.As vrea ca gandirea si ratiunea sa rezolve problemele si framantarile sufletului.De ce nu poate fi totul mai simplu.Simplu si usor ca o pana dupa care sa alergi,intr-un final sa o prinzi,sa o bagi in san,sa-ti pui o dorinta si ea sa se indeplineasca,un vant usor sa-ti treaca prin par,visul sa se indeplineasca iar apoi sa alergi dupa alta pana.O prinzi,o bagi in san,un vant usor...

Dar nu e atat de simplu.E mult mai complicat.E ca o scara nesfarsita.O urci si urci si urci,te odihnesti putin apoi iar urci si nu stii cat mai ai de urcat si tot crezi ca mai e doar putin si chiar atunci scara se lungeste tot mai mult.....

Iar capatul il vei afla doar atunci cand vei considera ca nu trebuie sa alergi dupa nici o pana,ca trebuie sa urci fara sa te gandesti la capatul scarii ci la fiecare treapta a ei iar momentele de odihna sa le iei ca pe un ragaz dat sufletului ca sa inteleaga ce vrea....

...viata este o eterna cautare, a noastra, a sufletului pereche, a Dumnezeirii... insa, atunci cand crezi ca te/ai departat mai mult de un raspuns, constati brusc, ca de fapt te afli in acelasi punct,insa mult mai bogat sufleteste.

Dacă, pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt dec

Uite, eu chiar ma aflu intr-un moment in care aproape ca nu mai stiu ce vrea, sunt un pic dezorientata. Am absolvit facultatea si iata ca peste 1 an (masterul) urmeaza sa merg sa ma angajez, inca nici nu stiu unde, daca o sa-mi gasesc, daca o sa-mi placa, cam ce mi-ar place etc. Ce voi face mai departe...

Ce iti este scris nu scapi si nimic nu este intanplator in viata .

noor a scris:

Ce iti este scris nu scapi si nimic nu este intanplator in viata .

acesta se numeste destin. daca omul ar actiona inconstient ar sti ce vrea de la viata...dar constient...e mai greu.

Stiti nimeni nu cred ca este multumitde viata lui daca,ai bani si dragoste tot mai vrei ceva daca opti acel ceva vrei alceva s.a.m.d. uneori ma gindesc ca suntem doar cu un scop pe acest pamant .