Dragostea egoistului - schizoidului fata de femeia dorita

Va-ti intrebat vreodata de ce femeile tatoneaza atat de mult terenul pana isi aleg un partener? De ce vorbesc atat de mult cu el inainte? Mai ales cand metoda aleasa e chatul?

Multi barbati nu stiu de ce, dar cei care stiu, se adapteaza in consecinta, se pot camufla.

Dupa 2-3 relatii de prietenie ratate, femeile invata o bizarerie - ciudatenie a comportamentului masculin. Egoismul, tendinta spre dominare, agresare, persecutare a femeii de langa el. Barbatul incepe cu accese de superioritate si sfarseste prin a agresa, a submina increderea in sine a femeii. In Romania e un fenomen obisnuit, des intalnit la barbatul latin sau balcanic. Femeia in cultura noastra e o fiinta inferioara.

Fara sa stie psihologie, femeia invata dupa cateva relatii insuportabile ca si cainele lui Pavlov ca dupa accesele de superioritate, dupa deosebita grija si atentie venite din partea unui barbat gata mereu sa ofere sfaturi necerute, urmeaza si catalogarile de genul "tu esti proasta, nu sti, lasa-ma pe mine" etc.

Interminabilele discutii pe care le vrea femeia inainte, le face din disperarea ei inconstienta de a citi viitorul psihopat de langa ea pentru a-l evita.

Testul cu nerabdarea la sex a barbatului il stie orice femeie.

Dar ce nu stiu multi barbati egoisti e ca inainte de a pica testul cu sexul, ei pica testul psihologic.

Femeile se vad puse in situatia de a deveni psihologi de nevoie, pentru a evita o relatie cu un potential excroc sentimental. Si bine fac, fiindca excrocul sentimental de astazi, devine agresorul copiilor ei de mai tarziu. Ba mai mult, o vor coopta la agresiune comuna impotriva copiilor.

In replica, exista psihopati abili, care se autosesizeaza de acest joc, si in discutii pe chat sunt capabili sa se disimuleze pe sine in oameni capabili de sntiment neconditionat etc.

Din pacate pentru ei, in lumea reala si in scurt timp vor pica testul. Fiindca nu poti face mici cadouri, mici atentii care sa mearga la sufletul femeii decat daca esti intr-adevar implicat pentru ea, pentru femeia pe care o vrei.

Femeile nu apreciaza cadouri de genul mancare sau haine. Si in general oricine doreste implicare emotionala, vrea cadouri pentru suflet, nu pentru trup.

Barbatii schizoizi, dau cu bata in balta de la bun inceput prin cadouri de mancare, haine, sau ofera chiar banii cash, dar de la inceput sunt incapabili de a citi sufletul femeii pe care o doresc. Totdeauna un schizoid e extrem de preocupat de defecte fizice ale partenerei, sani de o anumita forma, de o anumita marime, prea mici, talie prea groasa, prea joasa, defecte legate de ceea ce il excita sexual si care sunt mai imporante decat sentimentele pe care pretinde ca le are fata de iubita. Fizicul iubitei e pe locul 1, sufletul ei, pe locul 2.

De aceea i se pare firesc sa se uite dupa femei pe strada, frecvent in prezenta propriei femei, semnal clar ca sentimentele lui sunt de doi bani.

Intr-o relatie cu un schizoid, femeia se va simti ca in patul lui Procust, ba prea scurta, ba prea lunga. Si prin urmare, trebuie sa indure o multime de reprosuri zilnice, legate de aspectul sau sau de activitatea sa.

Reprosurile avand in vedere ca spre deosebire de critica se adreseaza persoanei si nu actiunii, au rolul ca distrug increderea in sine a femeii. Aceasta va ramane captiva in relatia patologica din doua motive:

1. atasament emotional patologic, fata de agresorul sot, singurul capabil sa-i poarte de grija, ea fiind "proasta, incapabila acasa si la servici"

2. increderea in sine distrusa, motiv pentru care se simte un nimic in fata barbatilor, pe cere-i considera toti la fel, deci e mai bine sa ramana in relatia in care e, chiar daca e infecta

Ori de cate ori femeia se va plange de o problema de la servici, psihopatul de langa ea ii va spune "pai daca esti proasta si-i lasi pe toti sa-si bata joc de tine?"

In orice problema se va plane, sotul nu o va sustine, ci ii va reprosa ca din causa ei ii merge rau, si la servici, si acasa unde nu se ridica la standardele lui, nici cand face mancare, nici cand face curat, nici in pat, unde e prea grasa ca sa-l mai excite, iar sex oral e prea proasta ca sa-l faca ca lumea.

Va imaginati in ce calvar poate trai o femeie care nu a putut depista de la inceput impostorul sentimental de langa ea?

Ca ajunge cu timpul sa aibe domiciliu comun cu el, 2-3 copii pe cap, etc.

Daca ramane fara servici la o varsta tanara, sunt cazuri in care in care sotul nu o mai lasa sa mai lucreze sub diverse pretexte. Dar adevaratul motiv e ca sotia fiind sa zicem destul de frumoasa, sotul agresor nu o lasa la munca de frica sa nu i-o fure patronul (el delireaza, dar d fapt are dreptate, fiindca dupa cum se comporta, femeia sa ar fugi si cu cocosatul din Notre Dame)

Ne mai muncind, sotia isi pierde increderea in sine, fiind la mana sotului care o intretine.

Dupa ani de zile in care ea nu a muncit, in care a fost devalorizata zilnic, teama ei e prea mare ca sa-si asume responsabilitatea pentru propria viata, o viata separata de actualul agresor de langa ea.

Si uite asa, pentru sex, ajung doi oameni, un barbat si o femeie sa stea zeci de ani unul langa altul autodistrugandu-se.

Caci sa nu uitam, cei doi au ajuns impreuna, din dorinta sexuala a barbatului care a mintit ca o iubeste cand de fapt nu o place decat fizic pentru sex, iar femeia probabil la acceptat din considerente materiale, sociale, poate ca l-a si iubit la inceput.

Orice femeie care vrea sex doar, cu sau fara alte avantaje, sa o spuna clar de la inceput.

Orice barbat care vrea doar sex, sa o spuna de la inceput si daca e refuzat, Creatorul a lasat pe lume femei care fac sex pe bani.

Asta se numeste contractul relatiei, si sa stiti ca in Occident se practica frecvent la inceputul unei relatii de concubinaj. E un semn de respect, de progres in relatiile interumane. De ce sa stai fara sex, singur, daca esti sa zicem prea urat si nimeni nu se va indragosti de tine? Iti gasesti o urata, dar esti sincer cu ea, si ea cu tine.

Acolo, mai ales in Germania, lumea nu prea minte cand spune ca iubeste.

Sunt multe cupluri care concubineaza doar ca sa nu fie singuri, sa imparta impreuna chiria si sa isi satifaca nevoile sexuale, dar sunt cinstiti cu ei insisi si isi spun toate acestea de la inceput, iar relatia lor e minunata, chiar daca nu sunt indragostiti unul de altul.

Si stiti de ce? Fiindca sunt doi oameni, care au invatat sa fie prieteni buni, ei nu se vad ca barbat si femei, SE VAD CA DOI OMAMENI, pe care soarta i-a facut pe unul barbat, pe altul femeie, dar ei sunt in primul rand camarazi, prieteni, la bine si la greu, prieteni la sex in pat, preteni la impartitul chiriei, prieteni la boala.

Da, in Occident o curva e mai cinstita decat o femeie din Romania care nu e curva la colt de strada.

Dar oare de ce?

Fiindca in Occident, oamenii au respect fata de ceea ce simt. Daca te place la pat, iti spune asta. Dar daca nu te iubeste, nu iti spune ca te iubste ca sa te aiba la pat.

Cati dintre oamenii din Romania spun ceea ce simt? Ori iti spune ce vrei tu sa auzi, ori iti spune in asa fel ca sa obtina ceea ce doreste de la tine, adica manipuleaza.

Si atunci, daca nu spui ceea ce simti cand incepi o relatie, daca minti, cine moral, curva din occident, care iti spune ca vrea 50$ pe ora, sau o femeie care iti spune ca te iubeste numai daca o intretii total?

A spune ce simti, inseamna a avea respect fata de sentimentul din tine si implicit sa pretinzi acelasi lucru de la celalalt, adica sa fi respectat.

Din pacate in Romania, majoritatea relatiilor sunt distorionate de un contract mincinos al relatiei, doar pentru a obtine un beneficiu sexual sau material.

Cine pacatuieste mai mult? Doi care stau in concubinaj unul cu altul dar isi marurisesc de la inceput unul altuia ca se plac pentru sex, ca se ajuta reciproc material la chirie si mancare, ca au gusturi comune, etc? Vor avea sufletul extrem de usor, ba chiar s-ar putea cu anii sa se iubeasca unul pe altul, sa-si iubeasca sufletele, nu trupurile, aspectul.

sau doi care sunt casatoriti bisericeste in baza unui contract mincinos, barbatul spune ca o iubeste desi o place doar fizic, iar ea il ia de sot numai ca are casa cu tot confortul? Ne mai miram ca cei doi isi vor crapa capetele unul altuia, sau ca vor avea amant/amanta, ca isi vor nenoroci copiii? La ce le serveste casatoria in fata unui preot? Va judeca Dumnezeu pe preot sau pe cei doi mincinosi?

In mare parte sunt de acord cu tine dar nu cred ca exista diferente intre cuplurile din Romania cu alte tari. Pretutindeni exista oameni care se mint si nu respecta propiile lor decizi . Sa traiesti intro minciuna permanenta este cel mai rau lucru si din pacate sunt putini cei care pun baza pe fericirea lor....le pasa doar de ce va spune lumea....( ce nevasta "buna"ai sau cati bani aduce barbatul tau acasa)...

Vreau sa cred ca pentru fiecare din noi va veni o zi cand vom fi sinceri ci noi insine pentu a putea avea respect si sinceritate fata de cei din jurul nostru....

kardula a scris:

Vreau sa cred ca pentru fiecare din noi va veni o zi cand vom fi sinceri ci noi insine pentu a putea avea respect si sinceritate fata de cei din jurul nostru....

Da, este frumos spus, insa ce face fiecare pentru ca acea zi sa vina?...cred ca mai nimic. Pentru ca daca ii intrebi pe cei mincinosi, iti vor spune ca sunt sinceri si, in sinea lor, chiar cred acest lucru, pentru ca sunt patologici. Numai in momentul in care vor constientiza acest lucru si, vor face real ceva in acest sens, va veni acea zi. Pana atunci, suntem doar in situatia in care ne rugam la D-zeu sa ne faca sa castigam la loz in plic, insa noi nu cumparam nici un loz, pentru a deschide macar calea catre ceea ce ne rugam sa primim.

Schizoidul e un om care munceste, e mandru de asta, dar cam atat, fiindca alte coordonate in viata nu prea are.

Nu are prieteni, poate amici, nu are hobby-uri, de obicei foloseste tot munca pe post de hobby.

In afara de munca, nimic nu il leaga de viata exterioara, de alti oameni.

Pare negativist dar nu e asa. De fapt da-ul tau e nu-ul lui si nu-ul tau e da-ul lui, motiv pentru care e usor de manipulat (de catre cei isteti). In familie insa, produce confuzie, iar daca e luat in serios, da-ul tau devine nu-ul tau in asa hal ca iti vei nega pana si existenta proprie dupa o viata intreaga petrecuta in preajma unui schizoid.

Singura dorinta a unui schizoid e ca tu sa nu ai nici o dorinta, iar daca o ai vreodata, sa coincida cu dorinta lui (patul lui Procust).

Schizoidul e un om gol pe dinauntru, motiv pentru care sufletul altor oameni e o notiune straina pentru el.

Viata langa el e foarte grea, fiindca are mereu tendinta de a modela pe cei din jur dupa tiparele sale nastrujnice.

Sfaturile necerute curg in valuri din gura lui. Este omul care traseaza indicatii si le considera vitale pentru sanatatea fizica si mentala a tuturor, desi indicatiile pe care le da sunt complet inutile si eronate la fel ca mintea sa patologica.

Orice schimbare in comportamentul celor din jur ii produce imediat un disconfort.

In familie poate functiona numai daca detine controlul total asupra celorlalti membri.

Este preocupat ca toata lumea sa se culce la ora fixa, sa se scoale la ora fixa, ca el, sa aiba scaun regulat, sa se spele pe dinti ca el si cu aceeasi pasta de dinti.

A nu asculta aceste indicatii e un lucru extrem de grav pentru tine. Te vei imbolnavi grav, lucru pe care ti-l va mentiona zilnic.

Deasemenea schizoidul se arata grijuliu cu tot ce manaci, are grija de cate calorii consumi, ce greutate ai, te intreaba zilnic daca ai mancat cele doua mere necesare pentru a nu ajunge la medic. Desi nu e medic, te va supune la examene medicale riguroase asa cum s-a documentat el in carti, pentru a se asigura ca nu ai dezvoltat vreo maladie fizica.

Totdeauna greselile lui sunt din cauza ta. Gandirea lui e infailibila si cine nu o urmeaza se expune unor dezastre in sanatatea personala.

Daca are un copil, il va agresa fara motiv, zilnic, de exemplu:

Copilul sta in pat intans, citind o carte: taticul schizoid-psihopat intra in camera si-i spune: "nu citi in pat, strici ochii, stai la masa.

Copilul se conformeaza.

Peste cateva ore taticul revine, e amurg, lumina scazuta. Taticul: aprinde becul, nu ai lumina suficienta, strici ochii.

Copilul exasperat se opreste din citit, nu aprinde becul, porneste televizorul si se arunca in pat dar sta intr-o rana.

Vine taticul in camera, il priveste, e nemultumit de pozitie:

"stai drept intans in pat cand privesti la televizor, iti strambi coloana"

Acest tip de agresiune, fara motiv e tipic psihopatilor schizoizi. In timp ele distrug increderea in sine a copilului, il pseudodebilizeaza mental.

Copilul ajunge sa creada ca nimic din ce face nu e bine, iar fara indicatiile taticului e pierdut.

De fapt, schizoidul psihopat doreste ca cei din jur sa devina roboti, marioneta lui. Ceea ce nu stie el, e ca e imposibil.

Schizoidul e totdeauna extrem de atent cu sine, dar vesnic nemultumit de toti din jur, de la servici, din familie.

E atat de atent cu sine, incat niciodata nu baga de seama nevoile sufletesti ale altora, nici cand spune ceva care jicneste iremediabil.

A fi atent cu sine, nu inseamna pt schizoid ca se iubeste pe sine. Inseamna ca e ingrijorat de trupul sau, fiindca atat are, un trup gol, fara suflet, fara sentimente, si daca se deterioreaza trupul sau, se simte distrus, desfiintat. Evident, el crede ca si ceilalti oameni sunt ca si el, fara sentimente numai cu scopuri si interese.

In timp, are loc un fenomen interesant, schizoidul disociaza, spre batranete daca cei din famillie se revolta si il vor agresa in acelasi mod. Privirea i se tulbura, nu se mai poate concentra, uita frecvent, o pseudodementa.

Atunci, el se va atasa de obiecte, masina sa, etc. le va personifica le va da nume. Motivul? Obiectele se supun fara cracnire.

iosafat a scris:

Schizoidul e un om care munceste, e mandru de asta, dar cam atat, fiindca alte coordonate in viata nu prea are.

Nu are prieteni, poate amici, nu are hobby-uri, de obicei foloseste tot munca pe post de hobby.

In afara de munca, nimic nu il leaga de viata exterioara, de alti oameni.

Singura dorinta a unui schizoid e ca tu sa nu ai nici o dorinta, iar daca o ai vreodata, sa coincida cu dorinta lui (patul lui Procust).

Schizoidul e un om gol pe dinauntru, motiv pentru care sufletul altor oameni e o notiune straina pentru el.

Viata langa el e foarte grea, fiindca are mereu tendinta de a modela pe cei din jur dupa tiparele sale nastrujnice.

Este preocupat ca toata lumea sa se culce la ora fixa, sa se scoale la ora fixa, ca el, sa aiba scaun regulat, sa se spele pe dinti ca el si cu aceeasi pasta de dinti.

Totdeauna greselile lui sunt din cauza ta. Gandirea lui e infailibila si cine nu o urmeaza se expune unor dezastre in sanatatea personala.

In timp, are loc un fenomen interesant, schizoidul disociaza, spre batranete daca cei din famillie se revolta si il vor agresa in acelasi mod. Privirea i se tulbura, nu se mai poate concentra, uita frecvent, o pseudodementa.

Am cunoscut genul asta de persoane...greu de suportat.

Anya2007 a scris:

Am cunoscut genul asta de persoane...greu de suportat.

Eu traiesc langa unul de genul asta....inca... :cry:

Un cuplu fara sentiment inseamna a te masturba in doi. Satisfactia tine putin, fiindca are la baza placerea, ca la droguri.

Cei doi se vor masturba mai tarziu prin copiii lor, fenomen care e necesar sa dureze pe parcursul intregii vieti a celor doi. Daca ar pierde copiii de langa ei, celor doi lipsiti de orice placere nu le mai ramane decat chinul in doi, sau despartirea, separarea pana nu se ajunge la cutit si topor.

stea de mare a scris:

Eu traiesc langa unul de genul asta....inca... :cry:

Vei deveni ca si el, in 10-20 de ani. Cand te vei desparti cine te va mai suporta? Cred ca nici tu insati.

In rezumat schizoid-paranoidul poate fi recunoscut in familie dupa:

1. Fericirea lui e nefericirea celorlalti membri din familie (ai voie sa te bucuri din motivele si in conditiile impuse de schizoid-paranoid)

2. Dorinta lui e ca ceilalti sa nu aiba nici o dorinta (ai voie sa ai aceeasi dorinta cu el, in acelasi timp)

3. DA-ul celorlalti e NU-ul lui si invers (comunicare disociata)

4. Greselile lui sunt totdeauna din cauza celorlalti

5. Meritele celorlalti membri din familie sunt totdeauna datorita lui

6. Schizoid-paranoidul rezoneaza emotional doar cu el insusi. Chiar daca il vedem vreodata plangand de mila unui cersetor (a unui om in situatii limita), plange fiindca se transpune pe sine in pielea acelui om. Schizoid-paranoidul e o persoana pesimista, care mereu se teme de esec social, de abandon familial (fiindca el in familie e un impostor sentimental)

In timp, orice persoana care petrece ani de zile in preajma lui, ajunge sa devina de un negativism generalizat, sa considere ca nu merita sa se bucure de nimic, ca nu merita sa-si cumpere nimic, ca nu merita sa traiasca si partea trista e ca nu sesizeaza cum a inceput totul.

Primele 5 puncte sunt totdeauna extrem de argumentate, victima (slaba de inger) ascultand intr-una un monolog din partea schizoid-paranoidului care o desfiinteaza incetul cu incetul.

Schizoid-paranoidul e ca un sarpe care isi incolaceste incetul cu incetul victima pana o sufoca.

In afara familiei schizoid-paranoidul, culmea nu afiseaza strategia celor 5 puncte, se comporta d.p.d.v. logic cvasinormal, totusi se remarca prin agresivitate, ii sare tandara din orice, are atitudine ori de umil/milog in fata celor mai puternici ca el, ori de atotstiutor plin de aere de superioritate in fata celor pe care-i simte slabi.

De ce manifesta in familie strategia de mai sus? Fiindca se simte camuflat de calitatea de sot, sau de tata, mama, care prin statutul familiei se presupune ca au sentiment fata de toti membri din familie. Fata de copii se manifesta mai intens fiindca-i simte total fara aparare.

Schizoid-paranoidul constituie cea mai perversa categorie de agresori psihici la nivel familial. Sunt imposibil de combatut direct, de aceea de multe ori sfarsesc ucisi de victima. Ceea ce da roade e terapia confruntativa (de tip oglinda) care-i lasa fara replica, ii infurie la culme.

Schizoid-paranoidul nu e capabil de sentiment real, chiar daca el isi imagineaza tot felul de scenarii de evadare din contextul familial in care se vede captiv si pe care da vina ca ii cauzeaza starea de nefericire. Orice familie si-ar forma, cu orice alta persoana, e inutil, scenariul se repeta in scurt timp. Comportamentul sau patologic e grefat pe o structura genetic compatibila. El este asa fiindca are genetic structura corespunzatoare si a crescut intr-o familie cu un parinte schizoid-paranoid de la care a preluat modelul comportamental. In ce consta structura genetic mostenita? In aceea ca schizoid-paranoidul e deficitar in ceea ce priveste inteligenta emotionala, sociala. Nu in sensul ca nu le are de loc, ci le are

mai slab dezvoltate.

Schizoid-paranoidul nu rezoneaza cu starile afective ale celorlalti, nu plange cu cel care plange, nu rade cu cel care rade. Totusi nu e autist, fiindca sesizeaza starile emotionale ale celorlalti si, deasemenea nu traieste intr-o lume a lui, imaginara, ca autistul. Nu e rupt de lume, poate munci, are servici.

Cei mai lasi dintre acesti persecutori la nivel psihic, care nu au curajul de a se confrunta cu adultii (motiv pentru care nici nu pot avea un job intr-un mediu controlat de adulti) s-au aciuiat in invatamant. Da, nu s-au dus acolo din pasiuni pentru mai situ eu ce stiinte, ci tocmai pentru ca acolo, in invatamant, intampina o rezistenta minima din partea copiilor. Singurele momente care-i scot din minti e cand vine inspectia scolara care le verifica activitatea. Evident, atunci inspectorii sunt extrem de duri, bestiali, vin special ca sa-i chinuie, pe ei care isi fac datotia totdeauna perfect, atat de perfect incat nu ar trebui sa vina nimeni niciodata ca sa-i verifice. S-a spus la un moment dat ca invatamantul romanesc are cam 15% asemenea indivizi patologici.

Schizoid-paranoidul in esenta e un om extrem de sarac in dragoste. Din cauza asta, nu are sentimentul adecvat situatiei (schizoid), din cauza asta se teme de cei din jur (paranoid).

O sa incerc sa detaliez punctul doi

2. Dorinta lui (a impostorului din familia nostra) e ca ceilalti din familie sa nu aiba nici o dorinta (ai voie sa ai aceeasi dorinta cu el, in acelasi timp)

Cand nu ai sentimente fata de cei din jurul tau, orice dorinta a lor iti vine greu sa o indeplinesti, te oboseste, iti creaza un disconfort. Copiii care au parinti care nu-i iubesc, sunt mereu contrariati de ce mereu cand cer cate ceva de la parinti sunt ori refuzati ori li se indeplineste dorinta dupa un repros, in sila. Copiii, in loc sa sesizeze ca nu sunt iubiti, ei cred ca de fapt nu merita sa li se indeplineasca dorintele, ca nu sunt demni de parintii lor.

Si in consecinta, ei invata treptat sa ceara tot mai putin de la viata, invata faptul ca nu au valoare, si uite cum prin ceea ce traieste un copil in familie, sentimentul valori de sine nu se dezvolta, increderea in sine e distrusa.

Incredrea in sine e formtata din aducerea la nivel a valorii personale cu sentimentul care il investesti in aceasta valoare dupa ce iti constientizezi valoarea.

Valoarea ta o constientizezi ca un contabil, daca din zece actiuni faci 8 bine, iti imprimi asta in minte, uite, am facut 8 bine din zece, acum valoarea mea e de nota 8. Si investesc sentiment in asta, ma iubesc pe mine pentru cele 8 actiuni facute bine.

Dar sentimentul e o actiune abstracta caruia trebuie sa-i dam concretete.

In ziua cand am facut contabilitatea la ele opt din zece actiuni, aducem concretete prin faptul ca ne indeplinim o dorinta, ne facem un cadou, nu mic, nu mare, ci in concordanta cu valoarea celor 8 actiuni, ne cumparam ceva ce ne-am dorit sa avem de ceva vreme, ne oferim o masa buna la restaurant, chemam 2 prieteni cu noi la acel restaurant, dar nu le spunem de ce, s.a.m.d.

Iosafat, aveti dreptate. Din nefericire si eu ma aflu intr-una din categoriile descrise de dvs, nu indraznesc sa spun care, probabil voi avea nevoie de un ajutor mai specializat. Urmaresc de ceva vreme subiectele abordate, ma regasesc oarecum. Ceea ce m-a scos din pasivitate (ca membru al acestui forum) este observatia legata de cei din invatamant. Este revoltator de adevarat, atat in cazul celor din invatamantul preuniversitar cat si in cazul celor din invatamantul universitar, si asta este o situatie asemanatoare peste tot in lume.