Cum lucreaza Dumnezeu cu cei care Il iubesc

ellla a scris:

cand vin la serviciu trec pe langa Biserica "Sf Spiridon" ... de cate ori l-am rugat ceva m-a ajutat

De unde stii ca el este cel care te-a ajutat? Credinta ta te-a ajutat, nu sfantul respectiv!

zexelica a scris:

Eu am adus citate din Biblie unde scrie ca n-aveau cum sa nu putrezeasca. Tu, ce-ai adus? Multa filozofie?

ai adus .....adevarat dar nu ai duhul ca sa le intelegi asa ca tot degeaba ;) - asa ca lasa-le acolo pina ai duhul..... :P :)

multa iubire

ps.

invata de la sfinti

multa iubire

4)Cum a prefacut Sfantul un sarpe in aur Un alt sarac,un prieten al Sfantului,de meserie agricultor,chinuit de foamete,a venit si dansul la bogatul acela nemilostiv,crezand ca neorocirea il inteleptise.Ii ceru sa-I imprumute o cntitate de grau,fagaduindu-I ca i-o va inapoia indata ce vor veni vremuri mai bune si va trece foametea.Bogatul insa i-a raspuns cu aceeasi lipsa de milai-a spus ca el nu se invoieste sa dea nici macar un sambure din roadele lui,daca nu I se plateste pentru ele.Deznadajduit,agricultorul merse la Sfantul Spiridon,ca si celalat sarac,istorisindu-I ce se intamplase.Sfantul l-a mangaiat cum a putut si l-a trimis l-a casa sa.Iar vorbele lui mangaietoare nu erau nicidecum vorbe goale.Chiar a doua zi de dimineata merse el insusi la sarac,cu o mana plina de aur,pe care i-l dadu omului,ca sa mearga la bogat si sa-l dea amanet,primind pentru el banii necesari.Omul ajunse,plin de bucurie,la casa bogatului.Vazand aurul ,acesta din urma,care pana atunci fusese crud si lipsit de mula,surd la rugamintile celor aflati in nevoi,deveni brusc bland si iubitor.Luand aurul ,ii dadu in schimb graul de care agricultorul avea nevoie ca sa-si semene ogorul si sa-si hraneasca familia.Dupa ce scapa de saracie,omul ii inapoie sfantului Spiridon aurul amanetat,cu multa recunostinta.

Dar de unde luase Sfantul aurul acela?

Cand il vazu pe agricultor multumit,Sfantul i-a spus:

Cum definiti dumneavoastra un sfant?

Cum priviti dumneavoastra anumiti "sfinti" gen Stefan cel Mare, Constantin cel Mare stiindu-le viata?

Va multumesc.

Sfantul avea darul prorociei.Dar mai mare decat aceasta era mare lui mila fata de cei aflati in necazuri si in nenorociri.El cunostea dinainte pacatele oamenilor si pe toti ii povatuia sa se pocaiasca,indrumandu-I cu nespusa iubire luminata de har.

Smerenia Sfantului era greu de descries.Se multumea mereu cu foarte putin,asemenea Domnului Hristos.Niciodata nu mergea Calare;calatorea pe jos cu mari osteneli,pentru a ajunge el insusi la vreunul dintre prietenii sai,pentru a-l ajuta s-au pur si simplu pentru a-I iesi in intampinare cu iubirea pe care,ca un pastor bun ce era,o avea fata de intreaga sa turma.Urma intru totul cumpatarea si intelepciunea Domnului Hristos.

Intr-o zi merse ,asadar,sa-si viziteze un prieten.Acesta puse apa in lighian,pregatindu-se sa spele el insusi picioarele unui oaspete atat de ales.Auzond ca urmeaza sa soseasca Sfantul Spiridon,oamenii din partea locului au alergat intr-un suflet,gata sa-l slujeasca si sa0l intampine cu toata dragostea.Printre altii , veni sa-i spele picioarele si o femeie pacatoasa.Stiindu-i viata si pacatele ,Sfantul si-a intors linistit,fata de la dansa,atunci cand ea s-a apropiat de el.I-a spus,incet si bland:

Un rezumat al textului lui nicc.Deci marele "sfant" al crestinismului,Constantin(care si-a ucis,in spirit crestin,desigur,cumnatul,fiul cumnatului si pe pe propriul sau fiu si pe sotia sa)a venit la Niceea ca sa dovedeasca lumii ce mare crestin este el(bineinteles ca nu era crestin in momentul acela,s-ar fi convertit pe patul de moarte-ce convenabil).Aici impune dogma ca Isus era fiul lui Dumnezeu,Dumnezeu adevarat si intrupare a duhului.Dar bineinteles ca ereticii(adica vreo 87,5% din episcopii adunati de pe tot intinsul Imperiului Roman protesteaza.Nu pareau sa fie de acord cu dogma adusa de Constantin,asa ca ascesta ii scoate afara.Noua credinta este stabilita de Constantin si aproximativ 12% din episcopi.Acelasi Constantin incepe persecutiile impotriva ereticilor si acelora care parasisera biserica crestina.Si nimeni nu l-a intrebat pe Constantin cu ce drept hotaraste si impune el dogme si legi.A,da,i-a aparut crucea pe cer:)

niccc a scris:

Pacatul initial a fost sters dupa Sfanta Taina a Botezului.Vezi tu la Sfintii "trupul acesta supus putrezirii " s-a imbracat in neputrezire iar la Judecata de apoi "se va imbraca si in nemurire" Cine are urechi de auzit sa auda,nu?

Adica, dupa biserica ta, Dumnezeu a platit numai un singur pacat: cel initial. Ignori Biblia, ca de obicei:

13Pe voi, cari eraţi morţi

zexelica a scris:

Adica, dupa biserica ta, Dumnezeu a platit numai un singur pacat: cel initial. Ignori Biblia, ca de obicei:

13Pe voi, cari eraţi morţi

the listener a scris:

(zexelic

niccc a scris:

7)Triunful dreptei credinte la Sinodul de la Niceea

Pe cand domnea marele Constantin,primul imparat al crestinilor,a avut loc cunoscutul Sinod ecumenic de la Niceea ,unde sfintii parinti s-au adunat pentru a-l anatemiza pe Arie hulitorul,care afirma ca Domnul Hristos ar fi o simpla creatura a Tatalui,si pentru a apara adevarul,acela ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu si de o fiinta cu Tatal.Printre cei ce propovaduiau invatatura aceea falsa si blasfemiitoare despre Fiul se numarau Eusebie din Nicomidia,Teognit din Niceeea si Mars din Chalcedon.Acestia,avandu-l drept capetenie pe Arie,afirmau asemenea lui ca Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu,ci doar o creatura a Tatalui.Printre parintii cu viata sfanta care se adunasera pentru a apara adevarul si a condamna erezia se numarau Alexandru,venit ca delegate al fericitului Mitrofan,Patriarhul Constantinopolului,care lipsea pentru ca era bolnav,slavitul Athanasie,care pe atunci nu era episcope,dar slujea biserica Alexandriei.Chiar daca nu fusese inca inaintati in treapta de episcope,ei erau foarte priceputi in problemele de credinta si de dogma.Impreuna cu dansi se afla si Sfantul Spiridon,a carui virtute si al carui har dumnezeiesc era mai graitor si mai convingator decat cele mai mestesugite cuvinte.Sfantul avea pe atunci in jur de 57 d e ani.

Imparatul le ingaduise si unor filosofi sa participle la Sinod.Acestia,impaunati de trufie,priceputi la a invarti vorbele,erau de partea lui Arie si combateau cu multa indarjir adevaul pe care il aparau parintii.Cu toate acestea,nu reuseau sa convinga.Si,pentru ca dadusera gres cu apologia lor ingusta,incepusera sa recurga la alte siretlicuri sofistice inselatoare.Se dadeau,asadar,o lupta crancene intre adevar si arta oratoriei.Totusi,nu vorbele erau menite sa biruiasca ci adevarul lui Hristos.

Vazand Sfantul Spiridon viclenia si nerusinarea cu care ritorii cei mult vorbitoriisi bateau joc de invataturile ortodocsilor,ceru si el cuvantul.Cu toti cunosteau simplitatea si lipsa de pricepere a Sfantului intr-ale invataturii lumesti si,de aceea,nu-l credeau in stare sa se masoare cu filosofii.Dar el nu-I asculta pe cei care-l povatuiau sa renunte,caci stia cat este de mare intelepciunea lui Dumnezeu.Apropiindu-se,asadar,cu indrazneala de filosof,incepu:

- O,filosofule,asculta-ma acum sip e mine,in numele Domnului Hristos.

Si incepu:Este Dumnezeu Creatorul cerului si al pamantului si al tuturor puterilor ceresti;El l-a facut pe om din tarana,El le-a facut pe toate cele vazute si nevazute;numai prin Cuvantul si Duhul Sau,a creat cerul,pamantul,marea,aerul,animalele;l-a urma l-a creat pe om,cea mai minunata dintre fapturile Sale.El a facut totul:stelele,luminatorii,ziua,noaptea si toate celelalte.Astfel,noi stim ca Hristos este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu,credem ca S-a nascut pentru noi din Fecioara ,S-a rastignit si S-a ingropat,iar apoi a inviat si S-a inaltat la cer,daruindu-ne si noua nesticaciunea si viata vesnica.Si spunem ca va veni din nou sa judece pe vii si pe morti,sa le judece gandurile,faptele, si vorbele.Si credem ca Fiul este de aceeasi fiinta cu Tatal si vrednic de aceeasi cinstire.Nu ti se par adevarate toate acestea ,filosofule?intreba Sfantul Spiridon.

Dupa ce termina de vorbit,Sfantul lua in mana stanga o caramida si atunci se petrecu o minune infricosatoare.In aer s-a aprins foc,iar pe pamant s-a varsat apa.Lutul a ramas in mainile Sfantului.Iar filosoful cel atat de bun de gura pana atunci se trezi brusc ca ramasese fara grai.Tacu sin u mai putu s nici un cuvant intru apararea falselor invataturi.Sfantul I se adresa din nou:

- Vino,asadar,sa marturisesti adevarul impreuna cu mine si nu te mai imptrivi lucrarilor lui Dumnezeu.Vino si afla si tu cine este Dumnezeu,vino in Biserica ci crede in invatatura cea dreapta.

Filosoful fu pedeplin convins de adavarul spuselor Sfantului.Intorcandu-se spre ucenicii sai si spre ceilalti ascultatori,spuse:

-Pana acum,o,oamenilor,s-a dat o lupta a vorbelor,iar eu ma impotriveam prin arta vorbelor mestesugite.Dar acum,ca harul dumnezeiesc si-a aratat puterea intru totul,nu ma rusinez sa ma recunosc infrant.Asa ca povatuiesc bucuros pe altii sa nu fie impotrivitori adevarului si sa creada in Hristos si sa asculte de acest fericit Batran;caci limba lui este omeneasca dar cuvintele lui sunt ale lui Dumnezeu.

Arienii au fost facuti de rusine,iar drept credinciosii s-au bucurat nespus.Multi dintre arieni chiar sa-u intors l-a dreapta credinta.Episcopii nu mai puteau de fericire ca ortodoxia biruise prin mare minune a Sfantului Spiridon si dadeau necontenit slava lui Dumnezeu.Imparatul insusi,profound miscat de minune,capata un deosebit respect fata de Sfant si-I ceru s a s e roage pentru dansul.

Mdeap, dar de sinodul din Tyr de ce nu spui nimic, unde "slavitul" Athanasie si-a luat-o de la episcopii arieni? Si apoi trimis de marele Constantin la Augusta Treverorum? In timp ce marele Ctin incerca sa convinga lumea sa il accepte pe Arius? si deoarece nu era acceptat, si imparatul insista, au izbucnit revolte. SI pentru ca potoli revoltele, Ctin a decis sa il investigheze din nou pe Arius si ideile sale... Constantin a stat cu fundul in doua luntre, pana a vazut limpede ce solutie ioi serveste cel mai bine din punct de vedere politic. Deci las-o mai moale cu dreapta credinta, pentru ca nu a fost totul decat un joc politic, pentru a stabili linistea in imperiu.