Cyber-sapiens a scris:- DOGME, dogme , dogme, si LOGICA deloc !!!
Ca tot vorbesti de logica ia spune tu : de unde vine logica ce sta la baza legilor matematice ale materiei ?
Dumnezeu a murit
Început de Lion79, Mar 29 mai 2007 · 98 răspunsuri · 20.706 vizualizări · închis
de la Dumnezeu neam dus la logica si de la logica la matematica
Sa vedem...in ce mai evoluam acum??? 
lupini a scris:Ca tot vorbesti de logica ia spune tu : de unde vine logica ce sta la baza legilor matematice ale materiei ?
Cred ca ai ramas socat sau ai un fix. Nu stii decat una si buna. Cine sta la baza legilor naturii, universului, bla bla. Ce vrei sa auzi ca d-zeu? Nu e si logic ca trebuie sa fie o entitate superioara , ceva ce noi nu avem cum sa cunoastem decat foate vag. Va place sa va pierdeti in concepte aberante care nu fac decat sa creeze polemici.......
DarkBringer a scris:Cred ca ai ramas socat sau ai un fix. Nu stii decat una si buna. Cine sta la baza legilor naturii, universului, bla bla.
Da, exact, ai vazut bine.
DarkBringer a scris:Ce vrei sa auzi ca d-zeu?
Eu nu spun ce vreau să aud, ci eu
Eu nu spun ce vreau să aud, ci eu
"Asadar,din capul locului,ni se infatiseaza o problema foarte importanta:situatia tuturor acelora pentru care Dumnezeu pare absent.Despre aceasta problema as vrea sa va vorbesc.Se intelege de la sine ca nu vorbesc aici despre o absenta reala.-Dumnezeu nu e niciodata cu adevarat absent-,ci despre sentimentul pe care-l avem cu privire la absenta lui Dumnezeu .Ne aflam in prezenta Domnului,inaltam o chemare spre un cer pustiu de unde nu ne vine nici un raspuns.Ne indreptam in toate directiile si Dumnezeu nu este nicaeri.Ce trebuie sa gandim despre o astfel de situatie?(...)Faptul ca Dumnezeu poate sa ne dea sentimentul prezentei sale,sau sa ne lase cu acela al absentei Sale,face parte din aceasta relatie vie si reala.Daca am putea sa-L convocam pe Dumnezeu in chip automat,sa-L somam sa se prezinte in fata noastra,numai pentru ca noi am ales aceasta ora de intalnire,n-ar mai fi nici relatie,nici intalnire.Putem lucra astfel cu o imagine,cu imaginatia sau cu diversi idoli ce ni se intampla sa-i punem in fata noastra in locul lui Dumnezeu,dar nu e catusi de putin posibil acest lucru cu Dumnezeu cel viu,dupa cum nu e cu nici o persoana vie,oricare ar fi ea.O relatie trebuie sa ia nastere si sa se dezvolte intr-o libertate reciproca.(...)Noi ne plangem ca El nu ni se manifesta in cele cateva minute pe care I le rezervam :ce putem spune atunci despre cele 23 de ore si jumatate in timpul carora Dumnezeu bate poate la usa noastra?Noi Ii rapundem:"Imi pare rau,sunt obosit!"Si poate ca nu-I raspundem de loc pentru ca nici nu auzim macar ca El bate la usa inimiii noastre,a sufletului nostru,a constiintei noastre,a vietii noastre.Sunt deci circumstante in care nu avem dreptul sa ne plangem de absenta lui Dumnezeu,deoarece noi suntem mult mai absenti decat El"
"-ca,pentru a-L intalni pe Dumnezeu trebuie sa ai ceva comun cu El,ceva ce-ti da ochi sa-L vezi,ce iti permite sa-L percepi."
"Las la o parte numeroasele cazuri in care ar trebui sa ne dam seama ca Dumnezeu nu poate veni la noi pentru ca noi nu suntem acasa sa-L primim .Noi asteptam ceva de la El,nu Il asteptam pe El!E oare aceasta o relatie?Ne comportam noi oare astfel cu prietenii nostri?Cautam noi oare ce ne aduce prietenia noua,sau cautam pe prietenul la care tinem?Ne comportam noi astfel cu Domnul?"
"Astfel,cand reflectam la absenta lui Dumnezeu,n-ar fi mai nimerit sa ne intrebam a cui este vina?Totdeauna o punem in sarcina lui Dumnezeu,totdeauna Il acuzam,in fata sau in prezenta altuia,ca este absent,ca niciodata nu-L aflam,nu-L gasim cand avem nevoie de El,ca niciodata nu-I raspundem cand Ii vorbim."
SCOALA RUGACIUNI,+Antonie,Mitropolit de Suroj,din capitolul "Absenta lui Dumnezeu"
niccc a scris:"Asadar,din capul locului,ni se infatiseaza o problema foarte importanta:situatia tuturor acelora pentru care Dumnezeu pare absent.Despre aceasta problema as vrea sa va vorbesc.Se intelege de la sine ca nu vorbesc aici despre o absenta reala.-Dumnezeu nu e niciodata cu adevarat absent-,ci despre sentimentul pe care-l avem cu privire la absenta lui Dumnezeu .Ne aflam in prezenta Domnului,inaltam o chemare spre un cer pustiu de unde nu ne vine nici un raspuns.Ne indreptam in toate directiile si Dumnezeu nu este nicaeri.Ce trebuie sa gandim despre o astfel de situatie?(...)Faptul ca Dumnezeu poate sa ne dea sentimentul prezentei sale,sau sa ne lase cu acela al absentei Sale,face parte din aceasta relatie vie si reala.Daca am putea sa-L convocam pe Dumnezeu in chip automat,sa-L somam sa se prezinte in fata noastra,numai pentru ca noi am ales aceasta ora de intalnire,n-ar mai fi nici relatie,nici intalnire.Putem lucra astfel cu o imagine,cu imaginatia sau cu diversi idoli ce ni se intampla sa-i punem in fata noastra in locul lui Dumnezeu,dar nu e catusi de putin posibil acest lucru cu Dumnezeu cel viu,dupa cum nu e cu nici o persoana vie,oricare ar fi ea.O relatie trebuie sa ia nastere si sa se dezvolte intr-o libertate reciproca.(...)Noi ne plangem ca El nu ni se manifesta in cele cateva minute pe care I le rezervam :ce putem spune atunci despre cele 23 de ore si jumatate in timpul carora Dumnezeu bate poate la usa noastra?Noi Ii rapundem:"Imi pare rau,sunt obosit!"Si poate ca nu-I raspundem de loc pentru ca nici nu auzim macar ca El bate la usa inimiii noastre,a sufletului nostru,a constiintei noastre,a vietii noastre.Sunt deci circumstante in care nu avem dreptul sa ne plangem de absenta lui Dumnezeu,deoarece noi suntem mult mai absenti decat El""-ca,pentru a-L intalni pe Dumnezeu trebuie sa ai ceva comun cu El,ceva ce-ti da ochi sa-L vezi,ce iti permite sa-L percepi."
"Las la o parte numeroasele cazuri in care ar trebui sa ne dam seama ca Dumnezeu nu poate veni la noi pentru ca noi nu suntem acasa sa-L primim .Noi asteptam ceva de la El,nu Il asteptam pe El!E oare aceasta o relatie?Ne comportam noi oare astfel cu prietenii nostri?Cautam noi oare ce ne aduce prietenia noua,sau cautam pe prietenul la care tinem?Ne comportam noi astfel cu Domnul?"
"Astfel,cand reflectam la absenta lui Dumnezeu,n-ar fi mai nimerit sa ne intrebam a cui este vina?Totdeauna o punem in sarcina lui Dumnezeu,totdeauna Il acuzam,in fata sau in prezenta altuia,ca este absent,ca niciodata nu-L aflam,nu-L gasim cand avem nevoie de El,ca niciodata nu-I raspundem cand Ii vorbim."
SCOALA RUGACIUNI,+Antonie,Mitropolit de Suroj,din capitolul "Absenta lui Dumnezeu"
- Asa deci tot ala care cerceteaza este prostu' !!!
- Am trait so aud si p'asta !!! 
:)
Cyber-sapiens a scris:- Asa deci tot ala care cerceteaza este prostu' !!!- Am trait so aud si p'asta !!! :flowers:
de unde ai tras tu concluziile astea dragule? 
Surpriză! A mai murit şi aici. Credeţi că aveţi ceva de adăugat? :flowers:
Leu79 a scris:Mare megaloman eşti dom'le! Am zis.Gata..l-am omorat!
Sigur ca Dumnezeu este mort daca a fost omorat acum 2000 de ani.
Creatorul in schimb ....nu poate fi omorat si nici nu e mort ...este in fiecare dintre noi ...este chiar sufletul nostru!
Si acest "amanunt" face ca religia crestina sa fie o aiureala fara nici un dumnezeu ...iar viata noastra sa fie plina de EL!
lupini a scris:Ca tot vorbesti de logica ia spune tu : de unde vine logica ce sta la baza legilor matematice ale materiei ?
Indiferent de unde ar veni acea"logica" ...un lucru e sigur:
Si anume acela ... ca acestea nu au nici o legatura cu religia!
Religia care in loc sa se ocupe cu barfele ceresti pe care vedem ca este axata ...mai bine s-ar fi ocupat de explicarea acestor legi de care zici...si asa devenea credibila!
"Barfele ceresti" ...nu pot face obiectul preocuparii unui om normal .... dar legile de care vorbim .... intotdeauna!