Plictiseala si rutina- "ucigasii" spiritului.

ironic a scris:

Renuntand la minte. Renuntand la trecut. Renuntand la prezent.

Simtindu-te in prezentul etern, traind intr-o continua contemplare, nealterata de ganduri fumurii, ori planuri iluzorii...

Frumos spus, dar cum faci asta? Sau... faci ceva? Este un lucru ce tine de partea actionala a fiintei ("fac asta ca sa scap de asta") sau doar de cea volitiva ("nu mai vreau asta, deci ea dispare")?

Inteleg ca este un subiect pe care putem filosofa la nesfarsit, dar este important de punctat si aspectele concrete, chiar daca ele au la baza o gandire abstracta.

Reiau intrebarile, care sunt destul de punctuale, din primul post. Ne pot orienta in discutie.

ironic a scris:

incepi sa fii siderata, o alta metoda ce poate prinde pentru iesirea din starea de plictiseala.

imbraci haina stupiditati, aruncand bezele peste tot ce te inconjoara, amestecand superficialitatea cu dramul de maturitate juvenila pe care o detii si o afisezi destoinica in juru-ti...

ai ghicit!

treci la loc fi fericit!

eu doar ma joc!

(iar acest subiect a mai fost deschis cu mult inainte de... ghiciti cine? - croitorasul din panamea)

ma retrag, cerand scuzele de rigoare!

Imi cer scuze ca v-am deranjat!

am baut cam mult astazi, de'..... sarbatoare!

:cry:

K0ntr0VerSy a scris:

Nu cred ca ucid spiritul doar pentru faptul ca depinde ce fel de om esti.

Daca esti un banal 'fara spirit' nu dai doi bani pe uciderea lui. Daca ai veleitati, nu te intereseaza rutina, poate doar te agaseaza. Spiritul e liber, nu?

Da, e un paradox, daca gandim in termeni absolutisti- spiritul by default nu poate fi incatusat. Tocmai de asta am rectificat la observatia lui Ravl, si am zis suflet.

delia delia a scris:

ai ghicit!

treci la loc fi fericit!

eu doar ma joc!

(iar acest subiect a mai fost deschis cu mult inainte de... ghiciti cine? - croitorasul din panamea)

ma retrag, cerand scuzele de rigoare!

Imi cer scuze ca v-am deranjat!

am baut cam mult astazi, de'..... sarbatoare!

:cry:

Imi cer eu scuze ca l-am deschis, din moment ce a mai avut aceeasi intentie altcineva. Recunosc, nu am cautat, a fost mai mult un impuls.

Ironic- as vrea sa inteleg sensul ultimului tau post.

Ametist a scris:

Ironic- as vrea sa inteleg sensul ultimului tau post.

...nu are sens...

este necesar ca totul sa aibe sens? atunci nu ar mai exista plictiseala, nu?

Oricum totul are un sens, chiar daca uneori il recunoastem sau nu, chiar daca uneori avem curajul sa il comunicam sau nu.

Ametist a scris:

Oricum totul are un sens, chiar daca uneori il recunoastem sau nu, chiar daca uneori avem curajul sa il comunicam sau nu.

anumite frustrari ma bintuie fara sens, desi duc o lupta de eliberare continuua...

delia delia, a spus bine:"eu doar ma joc!" iata alta metoda contra plictiselii.

ironic a scris:

anumite frustrari ma bintuie fara sens, desi duc o lupta de eliberare continuua...

delia delia, a spus bine:"eu doar ma joc!" iata alta metoda contra plictiselii.

nu ma joc din cauza plictiselii!

ma joc pentru ca-mi place sa ma joc!

eu nu am frustrari, eu am doar o doza de infantilism :cry:

ironic a scris:

anumite frustrari ma bintuie fara sens, desi duc o lupta de eliberare continuua...

delia delia, a spus bine:"eu doar ma joc!" iata alta metoda contra plictiselii.

Bantuiala lor iti poate parea fara sens, insa ele in sine au un sens.

In fine, ne indepartam putin de discutie, desi ai dreptate cu sensul: a-l gasi in tot ce te inconjoara este o modalitate de a tine la distanta plictiseala. Atunci cand te chestionezi in legatura cu anumite aspecte ale existentei tale, este pur si simplu imposibil sa te plictisesti. Si, cu siguranta nu este o activitate rutiniera.

Ametist a scris:

Atunci cand te chestionezi in legatura cu anumite aspecte ale existentei tale, este pur si simplu imposibil sa te plictisesti. Si, cu siguranta nu este o activitate rutiniera.

Plictisitor devine totul, cand incepi sa macini cu mintea orice gand bezmetic, ce-ti mutileaza carisma ascunsa bine in realitatea personala. Mintea impinge spre amestecul fals, indus de plictiseala covarsitoare, unde starea de gratie primita din inima, poarta pribeagul spirit spre infinit. Plictiseala si rutina este propice chestionarii produse de minte nu si de spirit...

ironic a scris:

Plictisitor devine totul, cand incepi sa macini cu mintea orice gand bezmetic, ce-ti mutileaza carisma ascunsa bine in realitatea personala. Mintea impinge spre amestecul fals, indus de plictiseala covarsitoare, unde starea de gratie primita din inima, poarta pribeagul spirit spre infinit. Plictiseala si rutina este propice chestionarii produse de minte nu si de spirit...

Psihologii sustin urmatorul lucru: oamenii plictisiti sint, de fapt, plictisitori. E de ajuns sa citesc ce ai scris ca sa mi se confirme inca odata acest adevar...