Are dreptate harald. Eu sunt studenta in USA si aici e in felul urmator:
Ideea e ca fiecare student isi alege aici o materie de studiu - "major" in care vrea sa se specializeze. In materia aia tre' sa adune un numar de credite minim (18). Vreo alte 40 de credite trebuie sa cuprinda materii de cultura generala iar inca cateva sunt impuse (un curs de istoria USA si altul de political science).
Eu spre exemplu stiu ca am nevoie sa fac 6 credite umaniste si pot sa-mi aleg doua cursuri (3 credite un curs de regula) dintr-o lista de cursuri umaniste (vreo 8 limbi straine intra aici din care pot sa aleg de la nivelul 1 la 5 + civilizatia limbii respective), literatura de 100 de feluri, istoria religiilor (vreo 4 feluri) etc.
Pentru creditele de la subcategoria de stiinta pot sa aleg iar intre cursuri de astronomie, fizica, chimie, microbiologie, oceanografie, biologie, geologie etc.
Pentru alea de critical thinking pot sa aleg iar dintr-o lista intreaga: logica, mate (sunt vreo 20 de genuri) , comunicare etc.
Nu mai zic la arta ca sunt zeci de posibilitati: de la desen, pictura, acuarela, ulei, grafica, arhitectura, istoria artei (de toate felurile) ...pana la sculptura, modelaj, fashion, etc. etc.
Sistemul e asa de destept facut ca e imposibil sa nu-ti placa ce faci. Daca nu-ti place un curs, te retragi in primele zile - iti primesti banii inapoi si te inscrii la altul.
Dar ce e cel mai important e faptul ca marea majoritate a studentilor au si cate un job (ca si mine) si lucreaza macar cateva ore pe saptamana. Sunt mult mai responsabili si mai pe cont propriu decat cei din Romania si invata de mici sa gandeasca cu creierul lor. Aici la ore nu inveti ca tampitul tot din manual sau ce preda proful si la examen reproduci ca papagalul ca nu intereseaza pe nimeni treaba asta. Se pune accent mare de tot pe contributia proprie a studentului si pe gandirea lui, ce poate sa aduca nou. nu de putine ori se ajunge la discutiiincontradictoriu cu profii in timpul orei pe teme diferite si nu ne pune nimeni pumnul in gura. Se discuta liber si fiecare are dreptul la opinia lui atata timp cat si-o sustine cu argumente si nu bate campiile patriei. Profesoriinu sunt ca in Romania niste mici zei cu ego enorm - ci oameni normali, educati (au cel putin unmaster ca sa predea) si prefera studentii cu care sa aiba un dialog, nu aia care nu scot nici un cuvant.
Sistemul nu e ca in Romania unde ti se preda tot semestrul (unii dicteaza!) si la final dai examenul si pa si pusi. Aici tre' sa inveti non-stop ca sunt cam saptamanal lucrari in clasa, prezentari orale in fata clasei, mese rotunde cu profii (toate notate!), eseuri de scris cam zilnic pe teme date (si nu ai voie sa furi din carti sau de pe internet ci sa iti spui parerea proprie dupa ce te-ai documentat pe larg).
Cine e incapabil sa faca asa ceva - nu face fata si se retrage. E adevarat ca scoala e pe bani dar la cate burse se dau (daca ai note mari) nu e chiar asa de aiurea.
Care e sistemul mai bun - ala in care inveti ca un tampit doar in sesiune si uiti in 2 saptamani tot sau ala in care inveti tot timpul semestrului ca altfel esti terminat si apoi tii minte tot fiindca ceea ce inveti pui in aplicare zi de zi in lucrarile pe care trebuie sa le faci si incare trebuie sa-ti pui mintea la contributie si sa aduci chestii noi mereu?
O singura chestie vreau sa mai adaug, chestie care este decisiva. In USA nimeni nu copiaza. Daca esti prins esti exmatriculat pe loc. Va vine sa credeti ca din gradinita oamenii aici invata sa fie corecti? Socant, nu? Mi s-a intamplat...si nu o data...sa fiu in plin examen la facultate si profa/proful sa iasa din sala si sa se duca la WC (sau in alta parte) pentru 5 minute (sau chiar mai mult). Absolut nimeni nu a miscat. Nu numai ca nu s-au uitat in caiete si carti dar nu au scos nici un cuvat, nu s-au intrebat nici macar unii pe altii nimicuta. Toti au continuat sa scrie absorbiti asupra lucrarilor. Va imaginati asta in Romania? Eu nu.