Jugulator a scris:A gresit prin faptul ca "a fi constiincios", asa cum zici tu, inseamna ca iti impinge limitele eficientei astfel incit in alea 8 ore de job sa dai tot ce poti, dar sa fii in stare si sa te duci acasa unde sa iti poti vedea de o familie, sau macar sa ai o relatie (depinde de virsta, de persoana samd). In zilele noastre, daca vrei sa urci, trebuie sa fii impacat cu propria persoana si multumit de sine. Atita vreme cit tu stii ca faci tot ce e omeneste posibil in alea 8 ore, daca munca ta nu e respectata sau ti se impune sa bagi ca un sclav non-stop, se transmite un calduros "fuck you" angajatorului si se trece mai departe.Am fost in situatia ca dupa 8 luni in care am facut tot ce imi statea in putinta sa imi fac treaba in alea 8 ore (fara forumuri in timpul programului, mess sau mai stiu eu ce alte bazaconii, uneori nu ma dezlipeam de scaun pina la pauza de masa si nici dupa), sa mi se spuna ca nu imi dau interesul, ca am mentalitate comunista si ca imi termin treaba "premeditat" la fix. In prima zi in care mi s-a spus ca "ar fi bine sa mai ramin", desi era 18:15 deja, le-am zis ca sint asteptat acasa, plus ca ma durea capul in draci (sufeream de oboseala cronica de ceva vreme), iar daca nu le convine, sanatate si voie buna.
Dimineata urmatoare am gasit pe masa actele de desfacere de comun acord a contractului de munca, si astfel m-am nascut pentru a doua oara!
Aveam salariu mare pentru Iasi, nu ma tin parintii in palma, insa nu regret si nu voi regreta niciodata nimic legat de chestiunea respectiva. Problema la noi e ca romanii inghit prea multe si au mentalitate de sclavi, iar parintii nu ajuta cu nimic la asta, multi absolventi fiind efectiv impinsi de la spate in joburi unde nu sint nimic mai mult decit robotei.
TREZIREA!!!
Si eu am lucrat la o firma unde angajatii asteptau la plecare sa plece seful din birou, care la randul lui isi astepta seful lui sa plece. Asta se intampla chiar daca nu aveam nimic urgent de facut, sau doar stateam degeaba, eu eram singur mai nebun si plecam la ora fixa cat era programul, restul se uitau ciudat la mine si asteptau sa plece seful, care dupa cum am spus astepta si el
Asta e pe la noi, vedeti postul de mai sus - in Danemarca oamenii sunt mai destepti

Aveam salariu mare pentru Iasi, nu ma tin parintii in palma, insa nu regret si nu voi regreta niciodata nimic legat de chestiunea respectiva. Problema la noi e ca romanii inghit prea multe si au mentalitate de sclavi, iar parintii nu ajuta cu nimic la asta, multi absolventi fiind efectiv impinsi de la spate in joburi unde nu sint nimic mai mult decit robotei.