Se merita sa fac Psihologia?

astazi am vorbit cu o profesoara de la mine din liceu ... mi-a zis ca momentan situatia nu e chiar roza in ceea ce priveste acest domeniu ( in Romania) , dar lucrurile se schimba..deja peste doi ani o sa se vada schimbari majore... Cert e ca o sa incep sa fac meditatii cu doamna.. si asa o sa vad cum stau lucrurile si din alt punct de vedere . Iar daca o sa-mi dau seama ca nu e chiar cum am crezut..o sa renunt . Sunt constienta de faptul ca am defecte , cand sunt inconjurata de oameni noi devin complexata , si nu numai atunci ( in celelalte cazuri se intampla intr-o masura mai mica ) , am cateva probleme si de comunicare .. mai e si limbajul (sunt mai baietoasa , iar acum pana nu recent mi se parea cool sa-mi bag ceva in mortii nu stiu cui si etc) , dar in prezent incerc sa repar aceste lucruri ... in acelasi timp cred ca studiind psihologia o sa fie o ocazie buna pentru a-mi remodela comportamenul , reactiile...Si daca o sa-i pot ajuta si pe altii ar fi ideal...

Ai ajuns la motivul principal pentru care vrei sa faci Psihologia. Vrei sa te intelegi si sa te modelezi. E posibil. Cu rabdare, in timp poti sa reusesti.

raspunsul ar trebui sa fie simplu ( nu simplu x, desi mi-e dor de el!!)

de ce ar trebui sa fie simplu?

Gandeste asa:

iti plac atat de mult oamenii,

nu te lasi afectata de ceea ce auzi,

nu empatizezi pana la a te confunda cu ceilalti din jurul tau?

vrei sa fii mereu in stransa legatura cu oamenii si problemele lor?

consideri ca vei fi suficient de puternica sa treci ziduri si sa te dai cu capul de pereti?

a fi psiholog pe langa faptul ca este o profesie, ar trebui sa fie un hobby, o placere, o necesitate!

consideri ca ai calitatile ce se impun?

poti face psihologia si sa-ti dai masteratul in sociologie, de ce nu?

combini cele doua discipline si vei avea si de castigat bani...

depinde ceea ce-ti doresti cel mai mult.

Gandeste-te intotdeauna la ceea ce ai face cu placere, pentru ca altfel munca va deveni un calvar ....

Pupici psihedelici....

delia delia a scris:

raspunsul ar trebui sa fie simplu ( nu simplu x, desi mi-e dor de el!!)

de ce ar trebui sa fie simplu?

Gandeste asa:

iti plac atat de mult oamenii,

nu te lasi afectata de ceea ce auzi,

nu empatizezi pana la a te confunda cu ceilalti din jurul tau?

vrei sa fii mereu in stransa legatura cu oamenii si problemele lor?

consideri ca vei fi suficient de puternica sa treci ziduri si sa te dai cu capul de pereti?

a fi psiholog pe langa faptul ca este o profesie, ar trebui sa fie un hobby, o placere, o necesitate!

consideri ca ai calitatile ce se impun?

poti face psihologia si sa-ti dai masteratul in sociologie, de ce nu?

combini cele doua discipline si vei avea si de castigat bani...

depinde ceea ce-ti doresti cel mai mult.

Gandeste-te intotdeauna la ceea ce ai face cu placere, pentru ca altfel munca va deveni un calvar ....

Pupici psihedelici....

m-am gandit si la aspectele pe care le-ai amintit tu , iar raspunsul ar fi unul pozitiv.

in ceea ce priveste "nu te lasi afectata de ceea ce auzi" ..sincer, nu cred ca sunt prea multi care ignora orice rautate . ma afecteaza vorbele celor din jur , dar nu intr-o masura mare..cel mai mult ma resimt atunci cand respectiva persoana are dreptate..si atunci ma supar .. dar nu se ajunge la stari deprimante sau chestii grave ..

zbiara a scris:

m-am gandit si la aspectele pe care le-ai amintit tu , iar raspunsul ar fi unul pozitiv.

in ceea ce priveste "nu te lasi afectata de ceea ce auzi" ..sincer, nu cred ca sunt prea multi care ignora orice rautate . ma afecteaza vorbele celor din jur , dar nu intr-o masura mare..cel mai mult ma resimt atunci cand respectiva persoana are dreptate..si atunci ma supar .. dar nu se ajunge la stari deprimante sau chestii grave ..

Cred ca delia_delia se referea putin la altceva. "Nu te lasi afectata de ceea ce auzi" in sensul de a nu lua cu tine, in suflet (pentru ca in gand, oricum le iei- te gandesti la modalitati bune de a aborda problema, la strategii), problemele clientului. Si asta se aplica la toate nivelurile de practica psihologica, nu numai la cea terapeutica, dar intr-adevar in special la cea terapeutica si de consiliere. Oricum, controlul "empatiei" si dezvoltarea unui anumit tip de gandire care sa iti permita sa nu te lasi coplesita de suferinta celuilalt se "invata", desi la inceput va fi tendinta de a te devota foarte mult, de a te implica excesiv, din dorinta de a ajuta. In plus, faptul de a fi psiholog nu te "scuteste" de igiena mentala cu un alt terapeut. Stii cum se spune "terapeutul are nevoie la randul lui de un terapeut".

delia delia a scris:

raspunsul ar trebui sa fie simplu ( nu simplu x, desi mi-e dor de el!!)

de ce ar trebui sa fie simplu?

Gandeste asa:

iti plac atat de mult oamenii,

nu te lasi afectata de ceea ce auzi,

nu empatizezi pana la a te confunda cu ceilalti din jurul tau?

vrei sa fii mereu in stransa legatura cu oamenii si problemele lor?

consideri ca vei fi suficient de puternica sa treci ziduri si sa te dai cu capul de pereti?

a fi psiholog pe langa faptul ca este o profesie, ar trebui sa fie un hobby, o placere, o necesitate!

consideri ca ai calitatile ce se impun?

poti face psihologia si sa-ti dai masteratul in sociologie, de ce nu?

combini cele doua discipline si vei avea si de castigat bani...

depinde ceea ce-ti doresti cel mai mult.

Gandeste-te intotdeauna la ceea ce ai face cu placere, pentru ca altfel munca va deveni un calvar ....

Pupici psihedelici....

Sunt in regula intrebarile tale, si cred ca ajuta mult in orientarea catre profesia asta, insa "Psihologie" nu inseamna doar "probleme ale oamenilor". In urma terminarii facultatii poate avea multe alternative, iar ultima intrebare este specifica pentru cei care urmeaza consilierea sau terapia.

Sincer, cred ca acum nu isi poate da seama... dar daca exista disponiblitate, sunt sanse mari si sa afle in timp util, si sa faca ceva frumos. Pana nu faci, nu te implici, nu prea stii cum e cu "calitatile" si "puterea" - sunt lucruri pe care, da, trebuie sa le ai- "chemare"- dar sunt alte lucruri care se invata, sa educa, se dezvolta- de unde si necesitatea orelor de analiza si dezvoltare personala.

elandi a scris:

Cu Psihologia poti sa ajungi psiholog. Daca faci munca de asistent social este alta poveste.

Exact ca in comunism !!! Doar doi pasi inainte si doi inapoi ... erau limitele maxime de intindere profesionala si vad ca tii la ele mortis. Dai tare cu pumnii in masa ca dor psiholog vrei sa fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, altceva nimic.

Olga Khan a scris:

Exact ca in comunism !!! Doar doi pasi inainte si doi inapoi ... erau limitele maxime de intindere profesionala si vad ca tii la ele mortis. Dai tare cu pumnii in masa ca dor psiholog vrei sa fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, altceva nimic.

Eu cred ca e perfect normal ca fiecare profesie sa aiba o "arie de actiune" bine delimitata. Ce inseamna asta ca unul care termina sociologia sa faca munca unui psiholog? Si invers... atunci, nu mai are sens existenta acestor doua facultati. Sa fie una si buna.

Oricum, terminand sectia de Psihologie Generala ai multe domenii in care ai putea lucra, doar sa vrei.

Olga Khan, cum sta treaba cu cercetarea in domeniul psihologiei in SUA? E tentant un Ph.D in psychology, insa sunt sanse de supravietuire dupa? Un post in sistemul universitar e greu de obtinut si cat de bine plaitit e?

Olga Khan a scris:

Cu psihologia devii Asistent Social

De panseul asta spunea ca e tare.

elandi a scris:

Cu Psihologia poti sa ajungi psiholog. Daca faci munca de asistent social este alta poveste.

Olga Khan a scris:

Exact ca in comunism !!! Doar doi pasi inainte si doi inapoi ... erau limitele maxime de intindere profesionala si vad ca tii la ele mortis. Dai tare cu pumnii in masa ca dor psiholog vrei sa fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, altceva nimic.

Cum ai descoperit la ce tin eu?

Sunt sigur ca tu esti extrem de tare implicata profesional acolo in miezul capitalismului. Asta dupa activismul pe forum. :roll:

zbiara

Dar daca maine as afla ca am alta optiune care nu ma atrage la fel de mult , dar e de viitor si as castiga bani.... as renunta la psihologie

- scuza-ma ca iti spun, cu gandirea asta nu cred ca ai fi un specialist bun in domeniul Psihologiei, dar cine stie..oamenii se mai schimba, isi mai schimba felul de a privi viata,avand in vedere ca esti inca foarte tanara. Pentru ca poate sa fie de foarte mare viitor ,dar daca nu te atrage , oamenii o sa SIMTA ca faci asta doar de dragul banilor, si o sa esuezi.

Mi-e frica sa termin o facultate...si apoi sa vad ca nu-mi gasesc loc de munca

- mai degraba sa iti fie frica ca termini o facultata si afli ca nu te potrivesti cu meseria pe care o vei urma, pentru ca atunci cu siguranta nu-ti vei gasi un loc de munca, cu atat mai mult in psihologie.Asta e pe primul loc!

1) Academia de Politie - se intra greu , stiu sigur ca nu sunt in stare (si e doar realism...)

- se intra greu - scuze de expresia- pentru cei puturosi carora le place sa primeasca totul de-a gata fara sa depunde nici un efort,asta deja nu mai e realism! Si faza cu "stiu sigur ca nu" e absurda! (mai gandeste-te un pic)

Din cate am inteles cu psihanaliza nu prea reusesti mare branza in momentan...

- esti chiar asa de sigura? A...ca zice X , si zice Y.. ca nu reusesti probabil asa da.Nu mai fi chiar asa de influentabila.

Eu tin sa cred ca daca mi se ofera certitudinea ca merita sa fac psihologia si ca n-o sa raman pe drumuri o sa dau tot ce-am mai bun...si n-o sa fac facultatea de dragul lelii

- am mai spus-o si o mai spun, cu gandirea asta nu te vad un specialist bun in domeniu.Cine crezi ca o sa iti ofere certitudinea ca merita sa faci ceva ce tine de tine? pentru ca e certitudinea LOR, nu a TA ! (ofera-ti tu asta)

-

Mie cel mai mult mi-e teama sa nu termin o facultate si sa ajung femeie de serviciu..

- sti proverbul acela pe jumatate daca nu mai mult adevarat? - De ceea ce ti-e frica NU scapi - , chiar iti doresti asta? (mai gandeste-te)

Elandi

Cu Psihologia poti sa ajungi psiholog

- fals

- avea dreptate Olga, NUMAI cu psihologia ajungi decat ASISTENT, ai nevoie de specializare pt a urca in ierarhie.

Cert e ca o sa incep sa fac meditatii cu doamna.. si asa o sa vad cum stau lucrurile si din alt punct de vedere . Iar daca o sa-mi dau seama ca nu e chiar cum am crezut..o sa renunt

- si crezi ca in acele putine ore de meditatie cu doamna, o sa poti surprinde ceea ce inseamna cu adevarat Psihologia?! O sa surprinzi numai introducerea, care pentru unii e plictisitoare sau o pierdere de timp, interesantul va veni numai dupa ce vei renunta, pentru ca NU poti trece mai departe numai cu meditatiile doamnei.

in acelasi timp cred ca studiind psihologia o sa fie o ocazie buna pentru a-mi remodela comportamenul , reactiile...Si daca o sa-i pot ajuta si pe altii ar fi ideal...

- vorba cuiva, ai ajuns pana la urma la motivul principal pentru care ai alege psihologia - sa te ajuti pe tine insuti-, insa s-ar putea sa fi foarte dezamagita daca pornesti cu judecata asta.Si ideal nu ar fi sa-i ajuti pe altii,mai degraba invers!