Cunosc un cuplu fascinant. Nu am mai cunoscut pe nimeni ca ei in viata mea. Ambii arata foarte bine ca fizic. Inalti, supli, atletici, ten foarte alb, par foarte matasos, maini delicate, zici ca sunt actori de cinema. Au foarte mare succes la sexul opus fiecare in parte dar se iubesc asa de mult ca nu-i intereseaza nimeni si nimic, adica alte legaturi.
Pana aici nu e nimic special. De-acum inainte incepe partea interesanta. Amandoi sunt foarte inteligenti, foarte instruiti si modesti, altruisti, intr-un cuvant buni la suflet. Ei bine, ambii cred in Dumnezeu dar nu fac tapaj de asta. In toata viata mea de pana acum (am spre 40 de ani) nu am intalnit pe nimeni asa de spiritual cum este aceasta pereche. Nu-i auzi nicodata vorbind despre credinta lor sau Dumnezeu si nu predica niciodata despre asta in jur. Dar sunt cu adevarat spirituali.
Mi s-a intamplat de multe ori ca oamenii acestia sa-mi citeasca efectiv gandurile, sa ma ajute cu bani si cu sfaturi extraordinare insa cel mai mult ma ajuta prin faptul ca exista si sunt un fel de exemplu pentru mine prin viata pe care o duc. Nu stiu cum sa scriu, parca nu pot sa redau exact energiile pe care acestia le trasmit in jur. Pe langa un fel de atractie ca un magnet pe care o exercita pentru sexul opus din cauza felului in care arata ca fizic, au o atractie frateasca sau parinteasca atunci cand ii cunosti. Stiu de exemplu ca pentru ei atractia sexuala pe care o transmit in jur e ceva ce-i deranjeaza. E ca si cum nu ar vrea sa atraga aceasta atractie, ii stinghereste asta. Din cauza asta cand incepi sa discuti cu ei la inceput (eu asa am patit) mi-a fost si jena de gandurile mele in fata tipei fiindca mi-am dat seama ca sunt un animal iar ea vrea sa-mi fie ca o sora, buna si perfecta. Si mi-am dat seama si ca si-a dat seama ca-mi place de ea.
La fel si el. Este un adevarat prieten pe care pot sa ma bazez oricand, pot sa-l sun noaptea si sare sa ma ajute fara sa ma intrebe nimic ce-i cu mine. Imi da si haina de pe el si nu-mi cere nimic in schimb. E in stare sa nu manance si sa dea la amarati.
Inca un fapt interesant este ca ambii sunt vegetarieni de multi ani, doneaza bani pentru saraci luna de luna, traiesc foarte modest desi castiga cu mult peste medie, sunt poligloti si au multiple diplome, nu fac prozelitism niciodata si arata cu mult mai tineri decat sunt de fapt. Si au o memorie fantastica. A fost nevoie sa-i spun ei o singura data in treacat ca mama mea are nevoie de rame noi de ochelari asa ca fapt divers si cand ne-am vazut cu prima ocazie mi-a adus 5 rame de ochelari primite cica de la oameni care nu au mai avut nevoie de ele. Toate ramele erau ca noi, scumpe si foarte frumoase. Alta data povesteam de un vecin care nu vede bine si nu mai poate sa citeasca ziarele si mi-au adus o lupa enorma pentru el (dupa vreo trei luni cand i-am intalnit iar) desi nu-l vazusera si nu-l cunoscusera in viata lor. Si nici nu l-au cunoscut vreodata dupa aia.
Animalele sunt atrase de ei. Caini, pisici, pasari. M-am intalnit cu ei odata intr-un parc si erau cativa caini vagabonzi acolo. Au venit toti in fuga la noi ca disperatii dand din coada. Prietenii astia i-au mangaiat si au vorbit cu ei foarte afectuos iar cainii erau topiti. Nu e prima data cand am vazut asta. Am asistat la scene in care pisici sau caini total necunoscuti ei sau lui urlau cand acesti trebuiau sa plece.
De multe ori cand merg cu ei pe strada, lumea necunoscuta care trece pe langa noi se uita la ei si-i saluta. Nu stiu, au ceva in ochi, le stralucesc ochii intr-un mod foarte particular, iti tot vine sa stai cu ei si nu te mai saturi. Ce e interesant este ca nici unul nu vorbeste mult, sunt oameni tacuti. Dar cand vorbesc, chiar zic ceva nu e doar vorba in vant.
Ce parere aveti de asta? Ati mai intalnit asa ceva? Eu nu. Nu stiu ce sa cred, parca nu-mi vine sa cred ca oamenii astia chiar exista, sunt vii.
nu e chiar atat de greu, poate doar putin mai ciudata/nou la inceput... dar peste faza initiala eu cred ca se trece destul de repede.