chivuta a scris:Nu stiu daca poti intelege - il iubesc pe sotul meu dar ca pe un prieten, ca pe familie dar sint indragostita de altcineva.
Aici se naste o intrebare: de ce te-ai maritat in conditiile astea? Dar raspunsul trebuie sa ti-l dai doar tie.
chivuta a scris:Sint convinsa ca daca ar dori l-as putea ajuta in orice moment al vietii lui de acum incolo, am energia si puterea sa o fac, cu dragoste inca si cu respect ... e ceva durabil, am ajutat alte persoane pentru care nu am avut nici o obligatie si am facut-o din dragoste ... dar indragostita sint de altcineva, pe altcineva vreau sa string in brate cind merg in pat, vreau sa miros pielea altcuiva, vreau sa merg in vacanta cu el, vreau sa ma trezesc alaturi de el, vreau sa pling si sa rid cu el ... sint mai multe feluri de iubire dar cum era mai sus spus e usor sa inebunesti dar e greu sa gasesti un nebun pe masura ta ...
Desi nu sunt de acord cu asta, Saharian ti-a dat un sfat destul de pertinent: mai asteapta, vezi cum evolueaza relatia dintre voi doi. Urmareste-l cu atentie. Sa nu faci o alegere pe care ulterior sa o regreti.
Copilul.. desi la 16 ani este un adolescent care poate judeca singurel. Daca nu poate acum, o sa inteleaga mai tarziu. (crede-ma... mai devreme sau mai tarziu, o sa vina la tine sa-ti spuna ca a inteles).
Sotul, daca chiar e atat de bun pe cat spui tu.. atunci nu merita sa fie mintit si sa-i fie calcate sentimentele in picioare.. tu oricum nu il iubesti.
Gandeste-te foarte bine, pune in balanta si avantajele si dezavantajele deciziei de divort. Discuta foarte serios si cu sotul tau si fa efortul sa-l lasi in sufletul tau, sa vada ce e de fapt acolo.
bag seama ca se achita polite vechi pe topicul asta...
