Responsabilitatea de a avea un copil

Mantra a scris:

In loc sa te bucuri de ce ai in prezent tu irosesti din start totul gandindu-te "dar cum va fi atunci cand...?", "dar daca...?" etc. La ce foloseste asta? Zau, iti place sa te perpelesti.

Ca şi

lupini a scris:

Ca şi

Mantra a scris:

Razi tu lupini, dar daca o sa cercetezi putin o sa observi ca in general oamenii care au tendinta de a despica firul in patru sunt de obicei cei care se simt nefericiti. La polul opus sunt cei vesnic zambitori, optimisti, gata sa ia totul de la zero. Uneori sunt priviti cu mila si sunt considerati superficiali. Dar oare cine are mai mult de castigat?

C

Cred ca e mult mai dureros sa fii singur pe lume si cand vine clipa mortii sa nu existe nimeni la capataiul tau care sa te planga.

Mantra a scris:

Cred ca e mult mai dureros sa fii singur pe lume si cand vine clipa mortii sa nu existe nimeni la capataiul tau care sa te planga.

Cine moare, moare, şi a plecat, dar cine răm

Dar poate unora le place din cand in cand sa experimenteze si durerea, poate in felul asta se simt mai vii

lupini a scris:

C

Si eu ma gandesc cu groaza cand nu o sa mai fie parintii sau bunica. O sa moara o parte din mine, pentru totdeauna.

O sa invie cand o sa ii regasesc. Acestea nu sunt ganduri, sunt realitati si sunt frica pe care o duci cu tine in lumea asta. Mi-a murit o bunica cand aveam 17 de ani, si nu am constientizat. Dar tata a fost daramat si nici acum nu si-a revenit. Celalalt frate a murit la scurt timp, la fel si sotia lui, apoi tatal. Copiii au ramas orfani dar sunt pregatiti pentru viata. Cand primesti astfel de lovituri, ca multe altele, unii cad, altii se tarasc, iar altii il descopera pe Dumnezeu. Dar toti sufera.

Mantra a scris:

de cand i-am simtit prima data piciorusele lovindu-ma uneori indraznet chiar dureros, alteori timid. Cand l-am strans prima data in brate si l-am pus la san am simtit pentru prima data in 23 de ani ca traiesc cu adevarat.

Induiosator!! ii deesenezi lui lupini niste lucruri pe care nu are cum sa le inteleaga, nici el si nici un alt barbat, vreodata.

Athmy a scris:

Si eu ma gandesc cu groaza cand nu o sa mai fie parintii sau bunica. O sa moara o parte din mine, pentru totdeauna.

O sa invie cand o sa ii regasesc. Acestea nu sunt ganduri, sunt realitati si sunt frica pe care o duci cu tine in lumea asta. Mi-a murit o bunica cand aveam 17 de ani, si nu am constientizat. Dar tata a fost daramat si nici acum nu si-a revenit. Celalalt frate a murit la scurt timp, la fel si sotia lui, apoi tatal. Copiii au ramas orfani dar sunt pregatiti pentru viata. Cand primesti astfel de lovituri, ca multe altele, unii cad, altii se tarasc, iar altii il descopera pe Dumnezeu. Dar toti sufera.