Responsabilitatea de a avea un copil

GinGin a scris:

Mersi de raspuns,Enki!Nu e vorba despre mine...cineva apropiat in conflict cu mama nu stie ce sa faca.Probail nu o sa-i dau nici un sfat,ci o sa-i spun sa citeasca ce ati scris voi.

e greu de dat sfaturi. de obicei cauzele difera. dar indiferent de ele un singur lucru este clar : trebuie sa invete sa-si castige independenta fata de parinti, daca acestia cauta sa contreleze prea mult. dar facut la un mod diplomatic, fara a-si rani parintii. cum? asta numai persoana in cauza poate sti.

copiii in 2007 ca sa ce ? sa moara pe altarul corporatiilor, sau sa moara psihic !

Munca in exces ucide cel mai usor parte psihica a unui om, creeaza deprinderi si o rutina care in timp anihilieaza vointa si puterea de lupta a unui om.

Schimbarea2012 a scris:

copiii in 2007 ca sa ce ? sa moara pe altarul corporatiilor, sau sa moara psihic !

Munca in exces ucide cel mai usor parte psihica a unui om, creeaza deprinderi si o rutina care in timp anihilieaza vointa si puterea de lupta a unui om.

Nu-ti fa probleme,ca nu le place tuturor sa munceasca asa mult.Nu e mai bine cand primesti gratis,ca ai avut parinti responsabili si s-au gandit la toate?Sa tot fii lenes cu asa parinti,nu?

Parca drogurile si tutunul anihilau vointa...acum si munca?

kriemhild a scris:

Este asa pentru ca i-am acordat incredere inca de cand era in burtica si in continuare ii acord cea mai mare incredere, iar in ceea ce-l priveste el este seful. El hotaraste cat stam afara, cat si ce sa manance, cand si cat doarme.

Poate ca ar trebui sa revolutionezi putin psihologia copilului actuala ?

A lasa la deciziile unui parinte pe umerii unui copil , imi pare cel putin straniu . Chiar daca aparent poate da dovada de maturitate se accepta el rolul de sef, acest lucru se va dovedi foarte pagubos pentru o crestere cu adevarat armonioasa , in care copilul trebuie sa stie sa asculte si sa nu-si asume responsabilitati peste capacitatea sa de intelegere.

Constiinta se formeaza in general abia dupa varsta de 9 ani ... si se dezvolta gradual pana la varsta de 18 ani .

Mireluţa a scris:

Ce riscuri isi asuma o mama sanatoasa ...cu o sarcina care decurge normal!?

Sa incep cu riscurile biologice - medicale? Ar fi toate riscurile medicale ce pot aparea in cazul unei nasteri. Nu stau sa le enumar. Cauta si tu pe internet macar.

Alte riscuri pe care le implica un copil?

Statistic vorbind, ca sa nu mai fiu acuzata ca am nu stiu ce cu tine ca inca nu ai copil...deci statistic, ca sa poata cauta oricine, cu sau fara copil, procent mare de cupluri divortate dupa primul an in care apare copilul.

Procent mare de depresie post natala grava.

Boli ale copilului ce nu au fost depistate la echografie si analize.

Iar in Romania, chiar si riscul de a-ti pierde locul de munca.

Revin

Schimbarea2012 a scris:

copiii in 2007 ca sa ce ? sa moara pe altarul corporatiilor, sau sa moara psihic !

Munca in exces ucide cel mai usor parte psihica a unui om, creeaza deprinderi si o rutina care in timp anihilieaza vointa si puterea de lupta a unui om.

mai copile, fa-te parlamentar mama si-ai scapat de munca !

Ravl a scris:

Poate ca ar trebui sa revolutionezi putin psihologia copilului actuala ?

A lasa la deciziile unui parinte pe umerii unui copil , imi pare cel putin straniu . Chiar daca aparent poate da dovada de maturitate se accepta el rolul de sef, acest lucru se va dovedi foarte pagubos pentru o crestere cu adevarat armonioasa , in care copilul trebuie sa stie sa asculte si sa nu-si asume responsabilitati peste capacitatea sa de intelegere.

Constiinta se formeaza in general abia dupa varsta de 9 ani ... si se dezvolta gradual pana la varsta de 18 ani .

Poate ca o sa revolutionez. Lucrez la asta.

Ai auzit de attachment parenting? In Romania foarte putini parinti au auzit de acest fel de educatie.

Cand am spus ca il las pe el sa decida nu m-am gandit nici o clipa ca ar fi matur sau constient. Ci doar ca are inca un instinct foarte bun, ceea ce eu ca adult am pierdut de mult in special din cauza educatiei primite. Un copil lasat sa aleaga instinctual ceea ce este bun pentru el, nu-si va face rau. Un copil caruia i se asigura un cadru securizanta nu se va rani. Asa cum o femeie in timpul sarcinii are acele asa zise pofte, care de fapt reprezinta carente de anumite substante de care copilul are nevoie si le cere, tot asa copilul nascut va cere ceea ce ii trebuie.

Eu nu stiu ce inseamna o crestere cu adevarat armonioasa.

In conceptia mea despre lume si viata, cainele trebuie sa stie sa asculte, copilul trebuie sa traiasca.

Mireluţa a scris:

Ce riscuri isi asuma o mama sanatoasa ...cu o sarcina care decurge normal!?

Mirelutza ... si o plimbare poate reprezenta un risc atat pentru tanara mama perfect sanatoasa, cat si pentru tanarul tata la fel de sanatos, daca de la etajul 8 le cade in cap un ghiveci cu flori :D

kriemhild a scris:

Poate ca o sa revolutionez. Lucrez la asta.

Ai auzit de attachment parenting? In Romania foarte putini parinti au auzit de acest fel de educatie.

daca-mi dai si o traducere aproximativa a "parenting"-ului ala, poate imi dau seama despre ce ar putea fi vorba .

kriemhild a scris:

Cand am spus ca il las pe el sa decida nu m-am gandit nici o clipa ca ar fi matur sau constient. Ci doar ca are inca un instinct foarte bun, ceea ce eu ca adult am pierdut de mult in special din cauza educatiei primite. Un copil lasat sa aleaga instinctual ceea ce este bun pentru el, nu-si va face rau. Un copil caruia i se asigura un cadru securizanta nu se va rani.

sigur ca instinctual copilul poate alege, insa de aici pana la a afirma , citez: "iar in ceea ce-l priveste el este seful. El hotaraste cat stam afara, cat si ce sa manance, cand si cat doarme." este o mare diferenta , cel putin din punctul meu de vedere.

kriemhild a scris:

Eu nu stiu ce inseamna o crestere cu adevarat armonioasa.

In conceptia mea despre lume si viata, cainele trebuie sa stie sa asculte, copilul trebuie sa traiasca.

pacat ...

Sigur , copilul trebuie sa traiasca, insa eu cred ca mai contraza si felul cum traieste .

Ravl a scris:

Mirelutza ... si o plimbare poate reprezenta un risc atat pentru tanara mama perfect sanatoasa, cat si pentru tanarul tata la fel de sanatos, daca de la etajul 8 le cade in cap un ghiveci cu flori :D

daca-mi dai si o traducere aproximativa a "parenting"-ului ala, poate imi dau seama despre ce ar putea fi vorba .

sigur ca instinctual copilul poate alege, insa de aici pana la a afirma , citez: "iar in ceea ce-l priveste el este seful. El hotaraste cat stam afara, cat si ce sa manance, cand si cat doarme." este o mare diferenta , cel putin din punctul meu de vedere.

pacat ...

Sigur , copilul trebuie sa traiasca, insa eu cred ca mai contraza si felul cum traieste .

Hai sa spunem ca s-ar traduce prin educatie.

Da, copilul meu hotaraste cat stam afara. Sunt zile cand are energie multa si atunci stam mult afara, alte zile cand sta mai putin. Mi se pare barbarie sa hotarasc eu ca sta 5 ore si el sa fie rupt de oboseala dar eu sa-l tarasc prin parcuri.. Cat si ce mananca. Uite, de exemplu, azi am stat foarte mult afara. Cand am ajuns a mancat niste supa de verdeturi de sezon, si apoi fructe, capsuni si portocale. Apoi in 2 minute deja dormea. Abia cand s-a trezit mi-a cerut mancare cu carne. .

Cand si cat doarme. Uneori doarme la ora 13, alteori la ora 14, uneori 2 ore, alteori 3 ore...numai el poate hotara. Degeaba i-as impune o anumita ora. Daca i se face somn mai devreme l-as chinui nepeermitandu-i sa doarma. Daca nu-i e somn iar il chinui daca il oblig sa doarma.

Sigur conteaza cum traieste, copilul meu zic eu ca traieste sanatos in primul rand. Poate ca pentru el este si armonios, inca nu stiu, astept un feedback.

Poate imi spui tu ce inseamna o crestere cu adevarat armonioasa.

Eu m-as multumi, daca la 30 de ani nu va fi nevoit sa intre intr-un grup de terapie ca sa-si traiasca resentimentele fata de parinti. Crede-ma ca vad zilnic oameni aparent armoniosi care isi urasc parinti pentru ca i-au obligat sa manance tot din farfurie ca sa creasca mari iar acum sunt niste adulti obezi care nu au puterea sa se opreasca din infulecat. Sau alti bieti adulti insomniaci care ajung sa-si acuze parintii de suferintele lor. Sau adulti cu copilaria furata de parinti care i-au tinut prea putin afara la joaca. Si lista ar putea continua. Sper din tot sufletul ca al meu copil sa nu fie unul din acesti adulti, chiar cu riscul de a nu fi asa armonios ca ei.

De ce e asa de important sa va contrati pe programul unui copil?Se stie ca nu toti copii dorm la aceeasi ora zilnic,pentru ca nu au acelasi program, nu mananca orice(unii ar spune ca sunt mofturosi!!), nu mai vor aceeasi mancare pe care ieri au mancat-o,poate,cu placere...trebuie sa ne adaptam schimbarilor continue pe care le sufera trecerea lui de la o etapa la alta.Si apoi,fiecare vorbeste despre copii la diverse varste:una e sa aiba 3 ani,alta e sa aiba 10,asa ca ,,teoremele" unuia,nu sunt aplicabile si altuia.