te inteleg onlytears, insa iti place asa? daca spui ca "nu mai exista" inseamna ca a existat. era mai bine atunci sau acum? ....
cum e mai convenabil, sa avem sau sa nu avem credinta?
Credinta...
Început de crystyann, Vin 25 feb 2005 · 174 răspunsuri · 35.193 vizualizări · închis
giovi a scris:te inteleg onlytears, insa iti place asa? daca spui ca "nu mai exista" inseamna ca a existat. era mai bine atunci sau acum? ....cum e mai convenabil, sa avem sau sa nu avem credinta?
[snapbacca]40053[/snapbacca]
decat una prost orientata mai bine deloc 
sa nu uitam ca inca mor multi oameni nevinovati in numele unei -credinte-
da.... dar aici intra alta discutie, exista mari prapastii intre religii, care duc la anumite credinte , si cred ca te referi la teroristi aici... si, da, e si asta o forma de credinta; insa la ce ma refeream eu e altceva.
Sunt consternat onlytears. Scriu acest mesaj catre tine cu multa durere in suflet. Te inteleg si parca iti simt trairile.
Cred si eu ca daca ai venit pe forum cu problema ta, e un inceput bun si doresti sa primesti un sfat, o idee, la care sa reflectezi si poate te ajuta. Adica o mana intinsa pe care sa o apuci. Dar parintii ce spun ?
Sunt multe idei bune aici, am citit tot topicul si cred ca ai ales ceva ce ti se potriveste. Nu renunta la ideeia de a prelua un sfat bun. Trebuie sa-ti revi . Mi-a placut ideia cu apropierea de biserica. Aici as mai vedea o solutie care a dat rezultate surprinzatoare in alte cazuri. Incearca confesiunea catre un calugar sau preot mai vestit in intr-ajutorarea sufletului si de regula dintre cei de la manastiri. Cred ca tu, sau parintii puteti afla o astfel de persoana, care de altfel este cunoscuta pe o raza mare. Ar mai fi si apropierea de o persoana erudita si draga tie, de preferinta dintre rude. De ce nu si un sociolog, asa cum vedem in filme, ca e o problema curenta in tarile ceva mai dezvoltate. Deasemeni o societate de prieteni, dar aici riscul este mare, asa ca nu prea cred ca e bine. Oricum rezervele interne ale sufletului tau, gandirea ta in primul rand te va scoate la liman. Deci un punct de plecare si multa judecata. Da-ne un semn ca incep sa ti se incarce bateriile. Personal iti doresc mult bine si fericire in suflet.
Am sa scriu aici ceea ce am scris in anul premergator mortii copilului meu cel mare(la numai 11 ani) fara alte comentarii:
Vise spulberate se poate numi viata mea.Singurul meu vis realizat cu adevarat este cel de a fi mama.Nu mi-am inchipuit ca va fi atat de greu sa ma impac cu mine insami,nu cu soarta,cu ea cred eu ca m-am impacat.Oricum alta sansa n-as fi avut oricat m-as fi zbatut.
Ma obsedeaza iar si iar, vise pe care le-am avut in copilarie,poate premonitii pentru ceea ce avea sa urmeze,neintelese pentru mine atunci,nebagate in seama de cei carora le povesteam.
Pe mine ai mei parinti voiau sa ma numeasca Corina,dar bunica a spus ca eu am venit pe lume cu numele gata pregatit Anne(Ana) si Marie(Maria) cu prinzand in soarta mea suferinta nemarginita ale celor doua femei sfinte Maica Domnului si Fecioara Maria pentru copilul sfant numit Isus Cristos.Urmare a sortii ce mi-a fost harazita ceva mi-a spus ca eu la randu-mi trebuie sa-mi numesc copilul nascut din dragoste pentru dragoste,Andrei-Cristian,cu o soarta asemeni celor carora le poarta numele:Isus Cristos si Sf.Apostol Andrei.Asta cu greu,dar o accept!Dar si Teodor(cel dat de Dumnezeu),drept era sa fi avut o soarta mai buna,sa fi avut copilarie,nu un sir lung de zile pierdute pe un pat.
E greu,e foarte greu acum, dupa 10 ani de nesomn si munca in continuu sa-mi adun iar si iar puterile pentru a fi mereu pe faza, mereu calma si zambitoare.Daca Dumnezeu asa a hotarat,asa voi face,dar teama mi-e ca la un moment dat ceva se va rupe si va fi foarte greu sa le mai asigur totul.
Autorepros:Acum esti multumita?Te odihnesti mai mult dar sufletul ti-e gol sau jumatate din el a plecat acolo sus,la Dumnezeu,odata cu puiul tau Andrei.
Nu stiu daca imi voi putea ierta vreodata acea oboseala psihica si fizica sau poate era o presimtire a ceea ce va urma! :)
onlytears a scris:....mai devreme sau mai tarziu se va intampla si sa mor....e ciudat sa imi incaipui ca nu voi mai exista :pee: ....voi pieri odata pentru todeauna...foarte ciudat sentimentul asta.[snapbacca]39492[/snapbacca]
nu sunt psiholog dar vreau sa incerc sa te ajut.
Incerc sa-mi imaginez acest sentiment de care zici, dar daca mai continui cred ca voi inebuni. Omoara orice sens al existentei mele, orice vis, orice realizare, orice speranta, omoara viata.
NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR! Chiar si starea pe care o ai acum, nu este intamplatoare. Trecand prin intuneric poti aprecia lumina. Ceva este la mijloc, dar trebuie tu sa cauti. Incearca ceva sfant. (cum a spus proweb un calugar, un preot, sau macar cere o carte de la ei sa-ti recomande).
Cred ca este o stare trecatoare. se intampla.
Cufunda-te in constiinta ta si vei gasi vesnicia - EA SE MANIFESTA ACOLO!
Voi raspunde mai intai printr-un citat care m-a ajutat sa depasesc teama de propria moarte si in acelasi timp sa inteleg ca aceasta teama este de fapt cea de necunoscut.Ar trebui sa ne gandim ca ceea ce ramane dupa ce trupul se intoarce in tarana este sufletul nostru care e vesnic,sunt amintirile pe care le poarta in suflet cei care ne-au iubit si care prin fiecare relatare a unui moment din viata noastra trecuta ne readuc printre ei.Aceste ganduri m-au facut mult mai linistita la freamatul gandurilor negre.
"Mintea este o lume in ea insasi si doar ea poate transforma iadul in rai sau raiul in iad"(sacaespeare)
Hmm, vad ca tema e putin deviata pe ulima pagina.. nu-i nimica, ramane interesant. Uite cam ce parere am eu despre presupunerea ca toata religia e manipulare in masa.
Sunt simple precepte de psihologie si putina stiinta sociala. Nimica special. Din ceea ce stiu , scopul religiei este transcendent si practicarea unei religii inseamna sa intri in contact cu divinitatea ta.. nu-i asa ? Se presupune ca (printr-o modalitate oarecare) divinitatea sa-a revelat unui intemeietor.. mie cel putin mi-e greu sa cred ca poti intemeia o religie viabila doar prin forta mintii si doar pentru profit; e imposibil ! Putine religii nu cer organizare; eu , daca ma gandesc bine, nu cunosc nici una (buddhismul e mai mult o filosofie decat o religie, si sistemul de caste mi se pare total strain de esenta lui).. Chiar daca si crestinismul a avut o perioada mai libera (vezi faptele apostolilor si primele cmunitati crestine), raspandirea religiei are ca efect automat infiintarea unei ierarhii. Si aici incepe balciul. Duhul poate fi osarduitor, dar trupul e neputincios; ce vreau sa spun ? Intentiile pot fi bune, dar un post de conducere are atractiile sale. Regele David e un exemplu bun de rege, si e singurul !
Nu stiu cati oameni au spus deja ca "daca Dumnezeu nu exista ar trebui inventat", asta in nu-stiu-cate variante. Au dreptate. Nu-mi pasa daca in numele Domnului sa-au facut crime; pentru ca aameni le-au comis iar nu ingerii. Am mai spus-o undeva, ce ma intereseaza este mesajul religiei, care se sitetizeaza fara sa vrei.. indiferent de confesiune. Crestinii cred in vorbele Apostolului Ioan, "cel ce iubeste pe Dumnezeu dar pe fratele sau il uraste mincinos este; caci Dumnezeu este iubire". Ce vreti mai clar ?
Nu, religia nu este si nu va fi niciodata manipulare... pentru simplul motiv ca mesajul si nu purtatorul mesajului conteaza. Sau, poate da, este manipulare pentru masele stupide, care ORICUM sunt manipulabile de catre oricine are charisma. Si cine a mai vazut conducatori dezinteresati, care sa vrea binele maselor si nu pe al sau personal ? Poate Mahatma Gandhi, dar si el saracul a supravietuit atator atentate din partea binevoitorilor..
crystyann a scris:eu cred ca toata aceasta mare pacaleala este un mijloc de manipulare in masa...un mod de a pacali omul sa mai contribuie la bunastarea unor smecheri (a se citi popi , de la teoctisti la papa).....[snapbacca]28983[/snapbacca]
Fiecare padure are uscaturile ei...
DAR NU SUNT TOTI smecheri... Stii macar ce inseamnaul cuvantul TEOCTIST si ce grad are el ?...
Si mai e ceva... De ce ti-ai schimbat postarea de azi- dimineata... Trebuia sa o lasi asa, sa fie scurta si la obiect, privitor la nelamurirea ta...
voi spuneti ca marea masa a sectantilor sau a celor din alte culte decat cea cel ortodox sunt habarnisti. dar sunteti siguri ca lucrurile nu stau la fel si cu marea masa ortodoxa? si nu numai cu marea masa! cat despre manipularea sectantilor...ce ziceti de manipularea credinciosilor ortodocsi sau catolici tocmai de catre cler? "crede si nu cerceta!" n-am auzit nici un pastor sectant sa ceara enoriasilor sa nu cerceteze, ba din contra...
si apoi, cei care vorbiti asa de frumos despre credinta in care v-ati nascut, ce stiti despre ea?
ce e indumnezeirea si cat de biblica e?
de unde vine spovedania?
ce este sarbatoarea Pastelui si de ce e serbata asa cum e serbata?
ce e craciunul si care e legatura dintre ceea ce sarbatoriti atunci si nasterea lui Isus?
astea sunt cateva intrebari la care as dori raspunsuri de la marii cunoscatori ai ortodoxiei.multumesc.