Început de crystyann, Sâm 19 feb 2005 · 288 răspunsuri · 81.712 vizualizări
Tassara_girl a scris:cred ca fiecare om se naste pentru ca trebuie sa invete un anumit lucru...fiecare om invata ceva in viata, iar acest lucru ii este necesar in viata eternamurim pentru ca ne dorim sa ajungem Sus...
spulberi vise!!!!! :P
Sailor-Moon a scris:spulberi vise!!!!!
toti suntem in cautarea sensului vietii, dar a sensului cel mai maret ( pentru ca sensurile se pot schimba pe parcursul vietii ).
hmmm ... da ! sunt un pic dezamagit de raspunsurile voastre, in general ... cu cateva exceptii, motivele voastre de a trai sunt de/a dreptul copilaresti ... vointa voastra de a vedea lumina unei noi zile este bazata pur si simplu pe fantezii ... "banii, iubirea, rasaritul soarelui ...". fratilor treziti/va, ce naiba !!!! toate acestea sunt lucruri care apar si dispar; nu va puteti baza pe ele; nu va puteti ghida dupa ele; sunt perfect constient de faptul ca sensul vietii este foarte foarte greu de gasit, insa ceea ce stiu este ca el trebuie sa fie independent de om, de natura lui, de aspiratiile lui sau de faptele lui.
apropos de aceasta intrebare ("care e sensul vietii noastre") toata lumea isi pune intrebarea "care" insa nimeni de/aici nu vad sa se/ntrebe cui ii foloseste viata noastra, existenta noastra ? Indiferent de credinta voastra, de religia voastra, daca admiteti existenta unui Dumnezeu sau nu, o intrebare la fel de buna e "cui ii suntem noi folositori ?". daca vom descoperi raspunsul la aceasta intrebare, poate ca vom avea sanse sa descoperim si raspunsuri la alte intrebari ...eu unul nu cred ca viata ne/a fost data doar ca sa o traim asa, pur si simplu; ar fi mult prea banal, prea multa risipa de energie. e prea multa lume care traieste in inconstienta, nestiind de ce s/au nascut, de ce aleg sa mearga mai departe in fiecare zi cufundati intr/o lume plina de rautati si interese dictate de bani.
degeaba sunteti optimisti, degeaba "traiti momentul, clipa" in ideea ca viata este scurta; moartea este inevitabila, iar odata morti, nimic, absolut nimic nu va mai conta. nici faptele bune, nici faptele rele, nici realizarile, nici regretele, nimic (bine, stiu ca o sa fiu contrazis de persoanele credincioase, cele care tin la religie foarte mult, dar imi asum acest risc).
un posibil raspuns partial la aceasta intrebare poate fi acela ca noi trebuie sa traim fericiti, sa cautam si sa ne gasim fericirea in viata asta, insa adevarata fericire, aceea care dureaza toata viata, ori pana acum lumea si/a cautat fericirea in diverse lucruri (care tot de mana omului sunt create, deci nici vorba sa dureze o viata) sau idei de genul "dupa ce voi face un copil voi fi fericita", "dupa ce/mi voi gasi iubirea, jumatatea mea de suflet voi fi fericit(a)", etc. problema e ca odata ce efectul acestor iluzii dispare, inevitabil omul devine iar nefericit; o problema si mai mare e ca multi sunt incapabili sa/si dea seama de ce sunt cu adevarat nefericiti; dau vina unul pe celalalt, pe lucruri, dar niciodata pe ei insisi.
am spus raspuns partial fiindca nu trebuie sa ne multumeasca doar faptul ca suntem fericiti. adevarul trebuie cautat si trebuie gasit.
trebuie sa recunosc, spre nefericirea mea, ca nici eu nu stiu de ce traiesc. insa niciodata nu voi fi multumit de raspunsuri banale precum "traiesc pentru familia mea, pentru prietena mea, pentru un rasarit de soare, pentru bani" sau mai stiu eu ce idiotenii. nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar fiecare om are viata lui proprie si personala. nimeni nu traieste cu adevarat pentru nimeni si nimic altceva decat pentru el (asta nu inseamna, insa, ca este egoist !!!).
oricum ar fi este rau, pentru ca adevaratul scop in viata trebuia sa/l stim pana acum; el trebuia sa ne fi fost dat la nastere de catre creatorul nostru, fiindca numai el stie intregul adevar. daca acceptam ca trebuie sa ne cream noi propriul scop in viata este rau din 2 motive: 1. faptul ca nu avem nici un sens pana nu ne cream noi unul (logic, nu ?); 2. scopurile gasite de noi nu ne vor multumi niciodata. daca acceptam ideea de destin prestabilit iar e rau, fiindca atunci am fi niste simple marionete care functioneaza dupa un anumit program.
sper ca nu v/am plictisit prea rau cu ideile mele. eu va respect parerile voastre, dar consider ca sunt departe de a fi suficiente. oricum ar mai fi multe de discutat in privinta vietii ...
Daca ne apucam acum cu mintea noastra sa gasim sensul vietii, nu-l vom gasi oricum. Suntem prea materialisti si prea pamanteni. Sensul creatiei omenirii ni-l da Creatorul nostru, si consta in indumnezeirea noastra. Acesta este sensul omenirii, sensul creatiei.
Eu una nu mai vreau sa filozofez pe tema asta, vreau sa traiesc viata asa cum pot, cat mai bine. Si, neaparat, luand in consideratie si dezamagirile pe care le-am trait, pentru ca datorita lor, acum vad viata mult mai realist si imi dau seama ca sacrificiile trebuie facute doar atunci cand se merita.
Si mai consider ca trebuie sa fim corecti cu semenii nostri, si ca viata este o lupta cu sine, cu altii etc.
Iar uneori ma intreb , cata rabdare mai poate avea Dumnezeu?
Deja sunt corupta, nu imi mai fac iluzii, pentru mine viata consta intr-o lupta de interese.
TheDreamMaker a scris:sunt perfect constient de faptul ca sensul vietii este foarte foarte greu de gasit, insa ceea ce stiu este ca el trebuie sa fie independent de om, de natura lui, de aspiratiile lui sau de faptele lui.
N-are cum sa fie independent.
TheDreamMaker a scris:hmmm ... da ! sunt un pic dezamagit de raspunsurile voastre, in general ... cu cateva exceptii, motivele voastre de a trai sunt de/a dreptul copilaresti ... vointa voastra de a vedea lumina unei noi zile este bazata pur si simplu pe fantezii ... "banii, iubirea, rasaritul soarelui ...". fratilor treziti/va, ce naiba !!!! toate acestea sunt lucruri care apar si dispar; nu va puteti baza pe ele; nu va puteti ghida dupa ele; sunt perfect constient de faptul ca sensul vietii este foarte foarte greu de gasit, insa ceea ce stiu este ca el trebuie sa fie independent de om, de natura lui, de aspiratiile lui sau de faptele lui.apropos de aceasta intrebare ("care e sensul vietii noastre") toata lumea isi pune intrebarea "care" insa nimeni de/aici nu vad sa se/ntrebe cui ii foloseste viata noastra, existenta noastra ? Indiferent de credinta voastra, de religia voastra, daca admiteti existenta unui Dumnezeu sau nu, o intrebare la fel de buna e "cui ii suntem noi folositori ?". daca vom descoperi raspunsul la aceasta intrebare, poate ca vom avea sanse sa descoperim si raspunsuri la alte intrebari ...eu unul nu cred ca viata ne/a fost data doar ca sa o traim asa, pur si simplu; ar fi mult prea banal, prea multa risipa de energie. e prea multa lume care traieste in inconstienta, nestiind de ce s/au nascut, de ce aleg sa mearga mai departe in fiecare zi cufundati intr/o lume plina de rautati si interese dictate de bani.
degeaba sunteti optimisti, degeaba "traiti momentul, clipa" in ideea ca viata este scurta; moartea este inevitabila, iar odata morti, nimic, absolut nimic nu va mai conta. nici faptele bune, nici faptele rele, nici realizarile, nici regretele, nimic (bine, stiu ca o sa fiu contrazis de persoanele credincioase, cele care tin la religie foarte mult, dar imi asum acest risc).
un posibil raspuns partial la aceasta intrebare poate fi acela ca noi trebuie sa traim fericiti, sa cautam si sa ne gasim fericirea in viata asta, insa adevarata fericire, aceea care dureaza toata viata, ori pana acum lumea si/a cautat fericirea in diverse lucruri (care tot de mana omului sunt create, deci nici vorba sa dureze o viata) sau idei de genul "dupa ce voi face un copil voi fi fericita", "dupa ce/mi voi gasi iubirea, jumatatea mea de suflet voi fi fericit(a)", etc. problema e ca odata ce efectul acestor iluzii dispare, inevitabil omul devine iar nefericit; o problema si mai mare e ca multi sunt incapabili sa/si dea seama de ce sunt cu adevarat nefericiti; dau vina unul pe celalalt, pe lucruri, dar niciodata pe ei insisi.
am spus raspuns partial fiindca nu trebuie sa ne multumeasca doar faptul ca suntem fericiti. adevarul trebuie cautat si trebuie gasit.
trebuie sa recunosc, spre nefericirea mea, ca nici eu nu stiu de ce traiesc. insa niciodata nu voi fi multumit de raspunsuri banale precum "traiesc pentru familia mea, pentru prietena mea, pentru un rasarit de soare, pentru bani" sau mai stiu eu ce idiotenii. nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar fiecare om are viata lui proprie si personala. nimeni nu traieste cu adevarat pentru nimeni si nimic altceva decat pentru el (asta nu inseamna, insa, ca este egoist !!!).
oricum ar fi este rau, pentru ca adevaratul scop in viata trebuia sa/l stim pana acum; el trebuia sa ne fi fost dat la nastere de catre creatorul nostru, fiindca numai el stie intregul adevar. daca acceptam ca trebuie sa ne cream noi propriul scop in viata este rau din 2 motive: 1. faptul ca nu avem nici un sens pana nu ne cream noi unul (logic, nu ?); 2. scopurile gasite de noi nu ne vor multumi niciodata. daca acceptam ideea de destin prestabilit iar e rau, fiindca atunci am fi niste simple marionete care functioneaza dupa un anumit program.
sper ca nu v/am plictisit prea rau cu ideile mele. eu va respect parerile voastre, dar consider ca sunt departe de a fi suficiente. oricum ar mai fi multe de discutat in privinta vietii ...
Multumesc de timpul pierdut cu mesajul tau! 
Pai ajungeau trei randuri sa ne spui ca esti ratacit! Si de unde stii tu ca altii nu au dreptate daca singur recunosti ca habar nu ai care e sensul vietii? Poate ca totusi este un rasarit de soare!...
care este sensul vieţii ?..... hmmm....poate ar trebui
Editat Sâm 10 iun 2006 16:21
thunami a scris:de unde stii tu ca altii nu au dreptate daca singur recunosti ca habar nu ai care e sensul vietii?
fiindca multe persoane cred EXACT ceea ce credeti si voi (ma refer la motivele de a trai) si uite unde s/a ajuns, uite ca desi si/au gasit un scop in viata in a se bucura de soare, in a darui dragoste etc etc etc etc (cate si mai cate false scopuri de moment) NU sunt nici ele fericite. de ce ? fiindca undeva in adancul fiintei lor stiu ca sunt motive inventate de ei pentru moment, pentru a/si justifica existenta, nicidecum scopul suprem ...
pana la urma mi/am dat si eu cu parerea, la fel cum au facut/o si ceilalti, dar poate ca ai dreptate (in privinta faptului ca te/am plictisit cu mesajul meu) ... tacerea din partea mea ar fi fost cea mai buna; cel putin viata m/a invatat pana acum ca ignoranta este o binecuvantare in multe cazuri ...
si cand te gandesti ca am incercat sa fiu de folos, catusi de putin ... 
P.S. thunami: daca eu nu stiu sigur care e sensul ADEVARAT al vietii (apropos, cine stie ????) nu inseamna neaparat ca sunt pierdut. nicidecum ...
Sensul vietii....
Desigur viata poate capata multe sensuri din perspectiva unui biet om limitat de unghiul din care
priveste si propria sa viziune asupra lucrurilor.
Un sens care ne poate include pe toti poate fi experimentarea de sine prin diferite moduri pe care
viata ni le pune la dispozitie.
Experimentarea aduce cu sine o cunoastere, ce naste intelegere (in cele din urma).
Poate ca exista si un scop maret dedicat umanitatii ..cine stie, dar nici nu putem afla prea curand
cand detinem un nivel asa primar de constienta..Oamenii deabia nimeresc diferenta dintre bine si rau.
Sensul pe care l vad eu de pe bancuta mea modesta este Evolutia, dar una spirituala(pornind de la
ideea ca lumea materiala este o expresie a lumii spirituale).
Tot ceea ce facem, simtim, gandim ne invata cate ceva, nimic nu este irosit.
Fiecare are ceva anume de facut in viata sa, dar in mare facem unul si acelas lucru si anume crestem.
Si nu doar din punct de vedere fiziologic.
Daca privim istoria (cea stiuta) umanitatii observam ca omul a suferit transformari, ca manifestarea
sa este foarte diversa si ca uneori cade, alteori se ridica si ca odata cu aceste experimentari de sine
si a lumii se nasc impresii care devin bazele cunoasterii noastre.
Oricare ar fi adevarul despre sensul vietii, experienta umana este una vie, adevarata, ce aduce cunoastere si
norocul nostru ca viata nu ne da doar ce ne dorim, pentru ca atunci am ramane foarte limitati, blocati in
preferinte si atasamente.
:)Salutare tuturor!
Microcosmos8 a scris:Sensul vietii......... :)Salutare tuturor!
sal'tare şi ţie !
