nu vreau a scris:
Deocamdata si unii si altii canta cu voci foarte ragusite. Oamenii de stiinta sunt in posesia a foarte putinor cunostinte si iau in deradere sau neaga vehement orice, ce ei nu pot explica, iar misticii la randul lor atribuie unor entitati, atribute asemanatoare omului, dar mult amplificate ca valoare. Fiecare dintre acestia e convins ca numai el are dreptate si ca celalalt e sortit ratacirii - aiureli, si in randul unora, si al altora.
Este si asta o perspectiva.
Pentru mine, cheia sta in dovezi.
Stiinta se sprijina pe ce poate fi dovedit iar restul este etichetat speculatie.
Nu stiu exact pe ce-ti bazezi afirmatia "neaga vehement", ar fi mult mai simplu de vorbit pe un exemplu.
Despre convingeri ce sa zic, iar, ajungem la dovezi.
Un om de stiinta onest isi pastreaza distanta de adevaruri absolute si-si admite ignoranta, asa cum o facea Feynman: "I have approximate answers and possible beliefs in different degrees of certainty about different things, but I'm not absolutely sure of anything"
Problemele apar cand ideea de grad de certitudine nu este inteleasa, cand nivelul de certitudine al unei persoane ce studiaza este echivalent cu nivelul de ignoranta al unei persoane ce refuza sa studieze domeniul.
nu vreau a scris:
Misticii si oamenii de stiinta au abordari diferite; fiecare merge pe drumul lui, cauta sa inteleaga cu metodele lui. Care dintre oameni este mai aproape de adevar, inca e greu sa iti dai seama, pentru ca noi toti, suntem inca foarte departe de adevar.
Aici depinde ce adevar cauti. Daca esti interesat de un adevar stiintific, atunci oamenii de stiinta sunt vast superiori.
Daca te intereseaza metafizica si "Adevarul" si cunostintele oculte, poti cauta un guru sau poti fuma ceva. Sunt destule metode sa te integrezi in absolut. Unele cred ca sunt si cu sustinere stiintifica (stimularea anumitor centri nervosi). Genul acesta de cunoastere nu este guvernat de nimic, este profund subiectiv, lipsit de dovezi obiective.
nu vreau a scris:
Spuneam ca, "Cand misticismul se va intalni cu stinta, omul va cunoaste Adevarul". Prin asta faceam aluzie la faptul ca mai e necesat un timp pana acolo.
Sincer... eu nu am inteles la ce "Adevar" te referi. Sunt mai limitat. Mintea mea nu cuprinde.
Pentru mine ori este vorba de un Adevar dovedibil, gen: "Are Marte apa?" ori este un concept vag etichetat "Adevar" caz in care... poate insemna orice.
Si ca sa fiu explicit, mai am si eu momente in care ma leg de acest "Adevar" nedefinit... echivalent cu Iubire sau alte concepte de genul acesta dar incerc sa nu le amestec.
Sunt cunostinte din domenii complet diferite.