VEMANS a scris:Daca-L definesti pe Dumnezeu ca o "cunoastere rationala a lumii ce tinde spre absolut/infinit" pot incerca sa admit acest fel de divinitate. Asta nu inseamna ca ea , divinitatea, este si creatoarea universului. Dupa mine , in Biblie , nu este mentionata o asemenea cunoastere chiar daca citesti printre rinduri .
Cunoasterea asta rationala este doar a omului care tinde sa il inteleaga pe Dumnezeu, sa se apropie de cunoasterea lui Dumnezeu. Omul sau cunoasterea sa rationala NU este Dumnezeu insusi. Dumnezeu este o fiinta diferita de a noastra (nu o "entitate", sa nu faci confuzii, am spus FIINTA, Dumnezeu nu este o creatura in univers, universul este IN Dumnezeu). Dar cunoasterea rationala libera se ridica spre intelegerea a ceea ce este Dumnezeu. Ca dovada ca la un moment dat al dezvoltarii cunoasterii rationale a esentei lumii si esentei fiintei umane, omul ajunge sa-l PERCEAPA DIRECT pe Dumnezeu ca fiinta. Nu sunt povesti, se pot intelege si pot deveni realitate PE CALEA CUNOASTERII RATIONALE A ESENTEI LUCRURILOR.
VEMANS a scris:Oricum acest tip de cunoastere nu te poate face sa intelegi ceea ce nu citesti , nu ai cum sa cunosti acel continut (prin "citire" inteleg orice mod de aflare al acelui continut nu doar cuvintul "ad litteram")
Cand intelegi esenta lucrurilor, intelegi toate detaliile scrise sau nescrise. Atunci NU MAI EXISTA NIMIC NOU SUB SOARE, DEOARECE CUNOSTI EXACT BAZA - ESENTA - LEGILE - FUNDAMENTUL din care toate lucrurile scrise sau nescrise isi au originea, precum si gradul de Adevar pe care il contin.