Cavalerul_Jedi a scris:Este un raspuns evaziv, poti da exemple concrete de motive?
pai am inceput sa detaliz in primul raspuns si ai zis ca nu te-ntereseaza, nu?
cand eram mica vorbeam cu maica-mea si-i povesteam ca eu am fost sus, in cer si stiu cum e acolo. ii ziceam ca dupa stratul albastru pe care il vedem noi e un strat de pamant pe care sunt blocuri cu oameni la fel ca noi si au si ei un cer la fel de albastru ca al nostru. si-i spuneam ca sunt sapte randuri , sapte straturi de pamant si cer, exact ca intr-un tort cu crema albastra si maro. iar bonboanele suntem noi, oamenii.
p-orma am aflat ca Dumnezeu este Cel din icoane, grav, suparat, ascuns, misterios.
p-orma am mai aflat ca exista o carte imposibil de citit numita Biblia. si atunci mi s-au aprins toate beculetele din creier.
imposibil? ok, you're mine, baby.
stii, mai e o carte pe lumea asta absolut imposibil de papat: "concert de muzica de Bach" de H.P. Bengescu.
la 18 ani le aveam citite pe amandoo, cap-coada. cuvant cu cuvant.
partea superba a fost ca in ce priveste Biblia l-am avut ca si contra greutate, ca echilibru, pe Gelu.
deci in Biblie am gasit o PERSOANA, la fel de reala ca mine si ca tine, Jedi. diferenta e ca e...omniprezenta si alte caracteristici.
ce voiam sa spun este ca in Biblie L-am gasit definit pe Dumnezeu, simplu si la obiect, iar apoi am inceput sa-Lvad la fiecare pas in jurul meu.
din tot ce am citi eu, cel mai mult L-am gasit in doo mari personalitati: Michelangelo si Freud.
deschizi niste subiecte asa de interesanta si p-orma le abandonezi..... ;) :rot:
iar io acu is tare obosita ca sa tastez tot ce as vrea sa lehai about this.