Acum iti dau copy/paste ca sa poti sa iti petreci o viata in niste calcule care nu se pot calcula.
FUNDAMENTELE CALENDARULUI IUDAIC
Calendarul iudaic (in ebraica: luach ha'ivri) este un calendar lunar-solar.Cu toate ca determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare miscarea Pamantului in jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate
dupa miscarea Lunii. Vorbind despre creatia Soarelui, a Lunii si despre rolul lor in diviziunea timpului, Tor afirma: "Fie ca ele sa reprezinte semne, anotimpuri, zile si ani." (Geneza 1:14)
O zi a calendarului iudaic incepe odata cu aparitia stelelor pe cer (in ebraica: tzet ha'kohavim) si se incheie in seara urmatoare, odata cu aparitia stelelor pe cer. Aceasta delimitare este in concordanta cu Tora care afirma in Geneza 1:5 "Si a fost seara, si a fost dimineata: o zi."Perioada dintre apusul soarelui (in ebraica: shekiat ha'hama) si aparitia
stelelor este considerata in dubiu, fiind definita ca zi si noapte deopotriva.
SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI CALENDARULUI IUDAIC
Fiecare luna a calendarului iudaic incepe cand apare luna noua pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile si 12 ore. In antichitate,Sanhedrinul (Autoritatea Rabinica Suprema din acele vremuri) declara inceputul unei noi luni calendaristice, pe baza marturiei depuse de doi martori de incredere care declarau ca au vazut molad-ul (prima portiune vizibila a Lunii). Urmatoarea zi calendaristica era proclamata Rosh Hodesh(lit: "capul lunii") si in functie de aceasta zi erau stabilite sarbatorile iudaice pentru luna respectiva.In urma acestei proclamatii a Sanhedrinului, focuri de semnalizare erau aprinse pe inaltimile din zona Ierusalimului si vestea inceputului de luna era transmisa pana in cele mai indepartate colturi ale Israelului. Cu timpul, alte focuri, aprinse pe inaltimi de catre samariteni (populatie seminomada a Israelului) au perturbat acest mod de semnalizare. Pentru a rezolva problema, Sanhedrinul a decis ca imediat dupa proclamarea lunii noi, sa fie trimisi mesageri catre toate comunitatile evreiesti din zona.
Distantele relativ mari dintre orase si raspandirea populatiei evreiesti in afara Israelului, odata cu Distrugerea Celui de-al Doilea Templu din Ierusalim in anul 70 e.a., au facut ca si aceasta metoda de propagare a calendarului sa fie abandonata. In plus, odata cu Distrugerea Templului,institutia Sanhedrinului a incetat si odata cu ea determinarea calendarului pe cale empirica.
In anul 359 e.a., la initiativa lui Hilel al Doilea (aprox. 330-356 e.a.), o metoda de determinare a calendarul iudaic a fost codificata, ea mentinandu-se pana in ziua de astazi ca metoda oficiala. Conform acestui calendar, un an iudaic incepe pe data de 1 Tishrei (Rosh Hashana) si are in mod normal 354 de zile (durata medie a anului lunar).
LUNILE CALENDARULUI IUDAIC
Calendarul iudaic contine 12 luni (sau 13 luni in anii bisecti), dupa cum
urmeaza:
NR. NUME LUNA NUMAR DE ZILE ANOTIMP(aprox.)
1 Tishrei 30
2 Marheshvan 29 sau 30 toamna
3 Kislev 30 sau 29
4 Tevet 29
5 Shevat 30 iarna
6a Adar I 30 sau 29
6b Adar II(numai in anii bisecti) 29
7 Nisan 30
8 Iyar 29 primavara
9 Sivan 30
10 Tamuz 29
11 Av 30 vara
12 Elul 29 toamna
CORELAREA CALENDARULUI IUDAIC CU CEL GREGORIAN
Douasprezece luni lunare totalizeaza aproximativ 353, 354 sau 355 de zile (in functie de tipul anului), spre deosebire de anul solar in care douasprezece luni totalizeaza 365 sau 366 de zile. Datorita acestei diferente, lunile, anotimpurile (bazate pe calendarul lunar si respectiv cel solar) nu s-ar alinia unele cu altele, deoarece sunt bazate pe doua sisteme care nu se coreleaza perfect. Aceasta problema este intarita si de faptul ca Tora (Exodul 23:15) prezinta sarbatoarea de Pesah ca o sarbatoare a primaverii ("Sarbatoarea Azimilor sa o pastrezi.Sapte zile sa mananci paine nedospita , precum ti-am poruncit, la momentul potrivit in luna primaverii, caci in aceasta luna ai iesit din Egipt...").
Pentru a corecta eroarea si pentru a face sarbatorile evreiesti sa aiba loc in acelasi anotimp in fiecare an, calendarul iudaic este "corectat" prin adaugarea unei intregi luni calendaristice, conform unor reguli bine definite. Astfel, intr-un ciclu de 19 ani, sapte ani sunt bisecti si acestora li se adauga o luna in plus, luna Adar II. Cei sapte ani sunt anii al 3-lea, al 6-lea, al 8-lea, al 11-lea, al 14-lea, al 17-lea si al 19-lea. Numaratoarea lor porneste de la originea
calendarului iudaic care este ziua de 1 Tishri AM (anno mundi), considerata de catre traditia iudaica ziua crearii de catre Dumnezeu a primului om, Adam, si corespunzatoare zilei de 7 octombrie 3761 i.e.a.
Ai mare grija , daca venirea lui Mesia al tau este scrisa cumva de evrei in VT ar cam trebui sa calculezi dupa vechiul calendar pentru ca acesta sta la baza.....