Despre Isus Cristos

cioanas a scris:

Cand citim Noul Testament, descoperim in el doua aspecte despre Isus Cristos, care au o mare importanta in credinta oricarui Crestin, dar care, oarecum, par sa nu poata exista in acelasi timp, acestea constand in faptul ca Isus Cristos, cand a umblat pe pamant, era complet uman si, totusi, in acelasi timp, complet divin. Isus Cristos a fost in intregime om si Dumnezeu. Acest lucru este dificil, daca nu imposibil de inteles pentru mintea umana, dar fara doar si poate, este clar curpins in invataturile Bibliei.

Domnul Isus Cristos a venit in lumea noastra ca se ne salveze din robia pacatului.Dreptatea lui Dumnezeu pedepseste pacatul cu moartea.Darul lui Dumnezeu pentru eliberarea noastra este Jertfa Domnului Isus Cristos. De la caderea omului in pacat, era deja stabilit planul lui Dumnezeu de salvare a omenirii ,prin Isus Cristos,Mesia! El este darul fara plata,gratierea acordata noua oamenilor.

IOAN 3: 16 Fiindca atit de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vecinica.

IOAN 3: 17 Dumnezeu, in adevar, n'a trimes pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mintuita prin El.

IOAN 3: 18 Oricine crede in El, nu este judecat; dar cine nu crede, a si fost judecat, pentruca n'a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

IOAN 3: 19 Si judecata aceasta sta in faptul ca, odata venita Lumina in lume, oamenii au iubit mai mult intunerecul decit lumina, pentruca faptele lor erau rele.

IOAN 3: 20 Caci oricine face raul, uraste lumina, si nu vine la lumina, ca sa nu i se vadeasca faptele.

IOAN 3: 21 Dar cine lucreaza dupa adevar, vine la lumina, pentruca sa i se arate faptele, fiindca sint facute in Dumnezeu.``

Foarte frumos. Dar - de unde poti fi sigur ca acea persoana chiar a fost fiul lui Dumnezeu si chiar s-a nascut dintr-o fecioara si duhul sfant si nu e doar o plasmuire a mintii acelei femei care mai apoi si-a influentat fiul care a inflacarat imaginatia altor oameni, care au continuat sa inflacareze imaginatia altor oameni si etc, etc.

Eu nu zic ca Iisus nu a fost fiul lui Dumnezeu dar zic ca nu stiu sigur asta. Si daca a fost - e bine sa cred in el si sa-i urmez Cuvantul caci voi fi mantuita. Dar daca nu a fost, atunci de fapt in cine cred?

Nelinistita a scris:

Dar - de unde poti fi sigur ca acea persoana chiar a fost fiul lui Dumnezeu si chiar s-a nascut dintr-o fecioara si duhul sfant si nu e doar o plasmuire a mintii acelei femei

Cine iubeste pe fiul , iubeste si pe parintii lui. Si cine crede pe fiul , crede si pe parinti. Nu trebuie sa crezi Nelinistita , insa aminteste-ti ca la final toti vom da socoteala pentru necredinta noastra !

Nelinistita a scris:

Foarte frumos. Dar - de unde poti fi sigur ca acea persoana chiar a fost fiul lui Dumnezeu si chiar s-a nascut dintr-o fecioara si duhul sfant si nu e doar o plasmuire a mintii acelei femei care mai apoi si-a influentat fiul care a inflacarat imaginatia altor oameni, care au continuat sa inflacareze imaginatia altor oameni si etc, etc.

Eu nu zic ca Iisus nu a fost fiul lui Dumnezeu dar zic ca nu stiu sigur asta. Si daca a fost - e bine sa cred in el si sa-i urmez Cuvantul caci voi fi mantuita. Dar daca nu a fost, atunci de fapt in cine cred?

Nu poti face tu ceva ca sa fii mintuita. Nu poti crede cum vrea El, pt ca inainte de salvare ai o inima de piatra. Trebuie sa-ti dea El o inima noua si DUPA ACEEA vei putea crede, iubi, etc..., ca REZULTAT al salvarii.

Gal 5

22Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea,

Si atunci urmatoarea dilema - Cred - aleg sa cred fara sa stiu sigur - pana la urma asta e credinta ( altfel ar fi stiinta).

Si crezand trebuie sa urmez intocmai cuvintele si sfaturile lui Iisus. Nu? Tocmai pentru ca cred trebuie. Incerc sa inteleg ce a vrut Iisus de la mine. Cum fac asta - citit Noul testament si mergand la biserica unde ascult sfatul preotului, nu?

Dar eu am gresit - am gresit si inainte sa ma intreb daca cred , am gresit si dupa ce m-am intrebat, gresesc chiar daca nu vreau sa fac asta. Pentru ca eu nu pot fi atat de buna cum imi spun preotii ca ar trebui sa fiu.

Daca nu pot fi atat de buna nu ma voi mantui, nu? Si voi ajunge in iad unde oricum as ajunge fara sa-mi mai bat atata capul.

Daca judecata e atat de simpla - faci cum zic eu - te mantuiesti, nu faci - nu te mantuiesti parerea mea e ca numai sfintii se vor mantui. Si atunci nu mai vad rostul sfortarii de a fi mai bun. Si nu cred ca asta a fost intentia lui Dumnezeu - sa ne aduca in punctul in care sa credem ca oricum n-avem nici o sansa.

Nelinistita a scris:

Si atunci urmatoarea dilema - Cred - aleg sa cred fara sa stiu sigur - pana la urma asta e credinta ( altfel ar fi stiinta).

Si crezand trebuie sa urmez intocmai cuvintele si sfaturile lui Iisus. Nu? Tocmai pentru ca cred trebuie. Incerc sa inteleg ce a vrut Iisus de la mine. Cum fac asta - citit Noul testament si mergand la biserica unde ascult sfatul preotului, nu?

Dar eu am gresit - am gresit si inainte sa ma intreb daca cred , am gresit si dupa ce m-am intrebat, gresesc chiar daca nu vreau sa fac asta. Pentru ca eu nu pot fi atat de buna cum imi spun preotii ca ar trebui sa fiu.

Daca nu pot fi atat de buna nu ma voi mantui, nu? Si voi ajunge in iad unde oricum as ajunge fara sa-mi mai bat atata capul.

Daca judecata e atat de simpla - faci cum zic eu - te mantuiesti, nu faci - nu te mantuiesti parerea mea e ca numai sfintii se vor mantui. Si atunci nu mai vad rostul sfortarii de a fi mai bun. Si nu cred ca asta a fost intentia lui Dumnezeu - sa ne aduca in punctul in care sa credem ca oricum n-avem nici o sansa.

Tu ai o problema: te tot gindesti ce ai tu de facut. Daca ai putea face ceva, atunci de ce mai ai nevoie de un Mintuitor? Daca sta in puterea omului......

Scrie

Ioan1

13născuţi nu din s

Nelinistita a scris:

Incerc sa inteleg ce a vrut Iisus de la mine. Cum fac asta - citit Noul testament si mergand la biserica unde ascult sfatul preotului, nu?

Isus nu vrea nimic de la noi. El nu a venit pe Paamant sa ceara ceva , sau sa-l ajutam cu ceva , ci a venit sa ne arate noua calea spre Dumnezeu. A fcaut asta pentru ca ne iubeste pe toti ! Te iubeste si pe tine Nelinistito , asa cum ne iubeste parintii nostrii, De fapt mult mai mult !

Nu stiu daca e chiar asa. Pentru ca mie mama imi iarta orice tampenie. Asa cum si eu iert copiilor mei. Mama ma intelege de ce am gresit si imi acorda circumstante atenuante de fiecare data.

Nu inteleg - pai nu e normal sa ma gandesc la ce am eu de facut? La ce sa ma gandesc la ce are vecinul de pe scara de facut?

lupini a scris:

Isus nu vrea nimic de la noi. El nu a venit pe Paamant sa ceara ceva , sau sa-l ajutam cu ceva , ci a venit sa ne arate noua calea spre Dumnezeu. A fcaut asta pentru ca ne iubeste pe toti ! Te iubeste si pe tine Nelinistito , asa cum ne iubeste parintii nostrii, De fapt mult mai mult !

Isus cel din Biblie, nu cel din mintea teologilor, porunceste ascultareaperfecta, iar daca nu, iadul asteapta. Isus al Bibliei este judecatorul. El si asigura o cale de scapare din aceasta pedeapsa sigura. Iar calea aceasta este daca plateste El toata datoria alesilor Sai fata de Lege.

Nelinistita a scris:

Nu stiu daca e chiar asa. Pentru ca mie mama imi iarta orice tampenie. Asa cum si eu iert copiilor mei. Mama ma intelege de ce am gresit si imi acorda circumstante atenuante de fiecare data.

Si ai impresia ca daca un om te poate iubi atat de mult Dumnezeu te poate iubi mai putin?

Greselile, pacatele, au efect negativ in viata noastra, regulile/poruncile nu exista pentru a avea Dumnezeu justificare spre a ne trimite in iad ci sunt doar indicatoare spre fericire. Tu esti libera, le poti urma sau le poti ignora dar daca le ignori si ajungi pe o cale gresita, daca pe calea asta cazi si te doare... durerea asta e o urmare fireasca a ignorarii indicatoarelor. Ea poate sa apara sau poate sa nu apara... tot ce spun indicatoare e ca pe calea pe care o indica e mai bine, mai putina durere.

Nu privi cu descurajare la desavarsirea sfintilor, nu asta e rolul lor, rolul lor este de a-ti da curaj, de a-ti spune "Vezi, se poate, indicatoarele nu mint!". Asa ca incepe sa te uiti la indicatoare, incepe sa mergi pe calea dictata de ele si nu-ti mai fa atat de multe griji daca o mai iei si pe aratura din cand in cand, toti o luam, pana si cei mai mari sfinti au luat-o la un moment dat urat de tot pe aratura.... ideea e sa revii la drumul cel bun, sa privesti de pe aratura din nou dupa indicatoare, sa incerci continuu sa te apropii de drumul cel bun.

Citeam la deMello o povestioara in care descrie cum dupa ce l-a tagaduit Petru a treia oara pe Cristos, a cantat cocosul si Petru in momentul ala si-a adus aminte ce-i spusese Cristos, si-a intors privirea, s-a uitat in ochii Mantuitorului si a iesit plangand din sala. Si spune deMello (care a fost preot) ceva de genul "Si eu l-am tagaduit de atatea ori si i-am incalcat cuvantul si imi era frica sa ma uit in ochii lui pana intr-o zi cand mi-am strans curajul si l-am privit pregatit fiind pentru dojana pe care o meritam dar TOT ce am vazut in ochii Lui a fost un "TE IUBESC" si atunci am izbucnit si eu ca Petru in lacrimi."

Nelinistita a scris:

Nu stiu daca e chiar asa. Pentru ca mie mama imi iarta orice tampenie. Asa cum si eu iert copiilor mei. Mama ma intelege de ce am gresit si imi acorda circumstante atenuante de fiecare data.

Nu inteleg - pai nu e normal sa ma gandesc la ce am eu de facut? La ce sa ma gandesc la ce are vecinul de pe scara de facut?

Da' cu Dumnezeu nu este asa. El isi iubeste copii Sai, adica alesii. Nu esti aleasa, te uraste. Si nici nu poti face ceva. Dace esti scrisa, te va salva 100%. Da' tu nu poti face nimic.