In primul rand, e adorabil entuziasmul si pozitivismul tau pe acest subiect. Si cred ca e foarte okay sa-l ai. Exista o deosebire intre ceea ce speram, ceea ce interpretam in mod subiectiv (fara nici o conotatie negativa) ca fiind posibil, si ceea ce cunoastem in mod sistematic. E o diferenta de care e bine sa tii cont in stiinta. Dar poti sa alegi sau nu sa o faci, la urma urmei, poate ca nici nu e asa de important :P
Cyber-sapiens a scris:- Asa ar fi daca am avea doar statistica !, insa statistica este extrapolarea experimentelor reusite de laborator, si se refera la calcularea densitatii vietii in univers si nu a existentei acesteia !
Este cea mai misto definitie a statisticii pe care am citit-o vreodata.
E falsa, dar delicioasa. Statistica e doar un mod sistematic de a descrie o colectie de date, sau de a trage concluzii pe baza relatiilor dintre datele respective. Atat. E mult mai banal, recunosc, dar e banalul adevar. 8)
- Existenta vietii E.T, nici macar nu este pusa la indoiala de biologi ! (astro-biologi !)
Fals. In primul rand, astrobiologia e un domeniu de specializare in biologie, nu o ramura distincta - nu poti studia astrobiologia decat la nivel de masterat sau peste (este si motivul pentru care una din limitarile fundamentale atribuite astrobiologiei este studierea posibilitatii vietii extraterestre prin perspectiva vietii de pe Terra). Astrobiologii sunt biologi interesati de subiect. Interes care ii face (posibil -probabil) increzatori in sansa existentei vietii extraterestre. Mai increzatori, sa spunem, decat biologii care nu sunt atat de interesati de subiect. E insa un crez. Nu o convingere bazata pe o realitate stiintifica aflata dincolo de orice indoiala.
- Stim ca viata se face din aminoacizi care apar si in furtunile de vara, exista si in meteoriti, in nori galactici de materie organica, etc, si mai stim ca viata poate sa apara in conditii diverse ! (astfel a aparut pe Terra !).
E o viziune simplista si evident incompleta a aparitiei vietii. Experimentul Miller-Urey a demonstrat posibilitatea aparitiei aminoacizilor din materie inorganica, in conditiile atmosferei primordiale a Pamantului. Atat. Desi exista cateva grupuri de cercetare care lucreaza la asta, nu avem habar in prezent de mecanismul prin care au aparut acizii nucleici din acesti aminoacizi. Ba mai mult, exista studii care arata ca aparitia acizilor nucleici necesita o repetare continua a unui sir exact de conditii, de 15-20 la numar, timp de milioane de ani, ceea ce implica o probabilitate infima.
- Se cunosc mai multe lucruri despre exo-planete decat stii tu, astfel ca se cunosc tipurile stelare si numarul lor !- Cum??? !!!
- simplu !, s-a studiat un segment galactic si s-au tras concluziile, si s-a extrapolat la partile galactice asemanatoare cu acesta !!!
- Acest fapt nu inseamna ca calculul este exact, ci totul este calculat pana la 80 % - 90 %, cu privire la nr., de stele si caracteristici/ tipologie !!!
Fara absolut nici o indoiala :). E mai mult ca sigur ca se cunosc mai multe lucruri despre exo-planete decat stim amandoi. E posibil ca oricare dintre noi sa cunoasca mai multe despre exo-planete decat celalalt. Si asa mai departe. Dar n-are nici o importanta asta; important e ca nu se cunoaste destul.
Singurii factori care se pot estima cu o oarecare precizie din ecuatia lui Drake (pe care nu o mai prezint, presupunand ca esti un 'cunoscator'), referitori la exo-planete este numarul lor, extrapolat din numarul/caracteristicile sistemelor solare. Atat. Tot restul e o suma de speculatii. De altfel, Drake insusi a admis deschis ca ecuatia sa nu lamureste in nici un fel paradoxul lui Fermi, ci e doar un mod de a exprima coerent ignoranta noastra in ceea ce priveste viata si probabilitatea existentei ei in univers, un instrument de comunicare in acest sens.
- Ceea ce enerveaza pe multa lume este lipsa contactului cu E.T, iar in acest caz toata frustrarea se varsa pe stiinta si pe aparitia vietii !!!- Putini sunt aceia care stau si stabilesc tipare de planete (caci pot exista civilizatii planetare captive pe propria planeta din motive evidente (Planeta Dune - populatie mica, resurse minime, o singura mare/lac, fara vegetatie abundenta, fara fauna mare, etc !!!, deci cu ce ar putea acei oameni sa zboare in spatiu !!!).
- Vitezele ar putea fi un alt inconvenient (viteze max de 1-5 % din C). :P
Revenind la paradoxul lui Fermi, nici unul din argumentele de mai sus nu pare valabil. Aici, practic, tu te contrazici singur. Este si motivul pentru care paradoxul lui Fermi este atat de potent; sa urmarim firul logic:
- daca esti ferm convins de existenta vietii inteligente in univers, esti convins de valabilitatea extrapolarii probabilitatii existentei ei, pe baza cunostintelor limitate pe care le avem aspura originii vietii si conditiilor de pe exo-planete (mai pe romaeste, esti de un optimism debordant :P )
- daca accepti extrapolarile facute, numarul civilizatiilor inteligente ar trebui sa fie imens. Doar in galaxia noastra ar trebui sa fie, conform calculelor bazate pe ecuatia lui Drake, cateva sute de mii de civilizatii inteligente.
- un astfel de numar este pur si simplu negat de paradoxul lui Fermi: daca iei in considerare varsta universului, numarul calculat al civilizatiilor inteligente, intervalul de timp infim - in termeni cosmologici, necesar pentru dezvoltarea societatii umane, si capacitatea noastra tehnologica - in special a radiotelescoapelor de care dispunem, probabilitatea de a nu fi detectat nici un semn al vietii inteligente extraterestre este infima, chiar si pentru intervalul foarte scurt de timp in care s-au facut astfel de observatii.
E trist, dar adevarat. Cu cat e mai mare entuziasmul tau in interpretarile optimiste ale ecuatiei lui Drake, cu atat mai tare te izbesti de paradoxul lui Fermi.
Nici nu mai mentionez de intreaga masa de cercetare care sugerea posibilitatea ca conditiile aparitiei si evolutiei vietii (si implicit factorul de habitabilitate si habitabilitate inteligenta al planetei care ar putea fi extrapolat la alte sisteme planetare) sa fie incredibil de mic in comparatie cu ceea ce s-a crezut initial. Cercetari care-i fac pe foarte multi specialisti sa se opreasca cu supozitiile la posibila existenta a vietii extraterestre microbiene, si atat.
In rezumat, e frumos sa crezi. Imi place si mie. Asta nu inseamna ca fantezia ma face sa neg realitatea. Care se poate schimba oricand, bineinteles. 

