Crezi, dar... oare chiar crezi?

Exista o serie de contradictii majore vizibile in viata mai tuturor crestinilor...

Credinta e unul dintre punctele cele mai vulnerabile...

Multi se bat in piept si spun "Eu cred!" dar oare chiar sa fie asa?

In ce credeti?

Cateva ganduri aleatoare....

Unii spun ca Biblia e cuvantul lui Dumnezeu.... la urma urmei... asta spune si preotul cand citeste din carte.

DAR... oare chiar crede lumea ca e cuvantul lui Dumnezeu? Eu ma indoiesc teribil ca aceasta credinta este prezenta. De ce?

Pai daca e cuvantul lui Dumnezeu... atunci e perfect... si trebuie respectat in tocmai.... ori... prin destule locatii de dau indicatii pe care nici un roman dar NICI UNUL nu le-ar mai asculta acum... gen... omoratul cu pietre pentru adulter sau preacurvie.

Cum se face ca reuseste lumea sa creada in 2 lucruri care se bat cap in cap? Adica perfectiunea Bibliei (Cuvantul lui Dumnezeu) si faptul ca e ok sa nu o asculti?

Daca mergi pe un pod inalt si te apleci putin pe balustrada... CREZI ca daca ai sa continui vei cadea si vei MURI si... nu faci asta.... De ce oare nu e la fel de valabil si cu pacate noastre cotidiene? Cati ar pune sub indoiala CREDINTA in gravitatie? Oare la fel credem si in perspectiva iadului? Ma indoiesc...

Daca nu te hranesti STII ca vei muri de foame... dar... oare sufletul nu are nevoie si el de hrana? De ce nu STIM la fel de bine ca si el poate muri de foame?

Cum poti spune CRED in Cristos si sa faci contrarul invataturilor lui?

Multora le e frica de sefi si nu ar iesi deloc din cuvantul lor... dar... de SEFUL CEL MARE.... se pare ca putin se mai tem...

Oare chiar e credinta? sau obisnuinta? eu cred ca e un vis... o inertie din copilarie... hranita din inertie... putini sunt cei ce-si analizeaza credinta...

Cum iti vezi credinta? Cum e pomul asta al carui fruct esti tu? Ce fel de fruct esti?

Credinta e mica...

Cavaleru a scris:

Exista o serie de contradictii majore vizibile in viata mai tuturor crestinilor...

Credinta e unul dintre punctele cele mai vulnerabile...

Multi se bat in piept si spun "Eu cred!" dar oare chiar sa fie asa?

In ce credeti?

Cateva ganduri aleatoare....

Unii spun ca Biblia e cuvantul lui Dumnezeu.... la urma urmei... asta spune si preotul cand citeste din carte.

DAR... oare chiar crede lumea ca e cuvantul lui Dumnezeu? Eu ma indoiesc teribil ca aceasta credinta este prezenta. De ce?

Pai daca e cuvantul lui Dumnezeu... atunci e perfect... si trebuie respectat in tocmai.... ori... prin destule locatii de dau indicatii pe care nici un roman dar NICI UNUL nu le-ar mai asculta acum... gen... omoratul cu pietre pentru adulter sau preacurvie.

Cum se face ca reuseste lumea sa creada in 2 lucruri care se bat cap in cap? Adica perfectiunea Bibliei (Cuvantul lui Dumnezeu) si faptul ca e ok sa nu o asculti?

Daca mergi pe un pod inalt si te apleci putin pe balustrada... CREZI ca daca ai sa continui vei cadea si vei MURI si... nu faci asta.... De ce oare nu e la fel de valabil si cu pacate noastre cotidiene? Cati ar pune sub indoiala CREDINTA in gravitatie? Oare la fel credem si in perspectiva iadului? Ma indoiesc...

Daca nu te hranesti STII ca vei muri de foame... dar... oare sufletul nu are nevoie si el de hrana? De ce nu STIM la fel de bine ca si el poate muri de foame?

Cum poti spune CRED in Cristos si sa faci contrarul invataturilor lui?

Multora le e frica de sefi si nu ar iesi deloc din cuvantul lor... dar... de SEFUL CEL MARE.... se pare ca putin se mai tem...

Oare chiar e credinta? sau obisnuinta? eu cred ca e un vis... o inertie din copilarie... hranita din inertie... putini sunt cei ce-si analizeaza credinta...

Cum iti vezi credinta? Cum e pomul asta al carui fruct esti tu? Ce fel de fruct esti?

Pai asta nu e de azi de ieri, nu este o noutate! Fariseii evrei semnau bine cu crestinii farisei de astazi! De fapt Scriptura vorbeste de astfel de oameni si ii si prezinta!

Important este sa ne cercetam si sa nu ne lasam amagiti de diavolul, sa urmarim sa punem in practica Cuvantul lui Dumnezeu si vom fi fericiti.

Pe de alta parte depinde de cresterea spirituala a fiecaruia.Un copil in credinta, va cadea usor, pe cand un om matur in credinta va sta mai usor in picioare.

quote name='cioanas' date='Jan 30 2007, 05:44 AM' post='603443']

Un copil in credinta, va cadea usor, pe cand un om matur in credinta va sta mai usor in picioare.

Un copil crescut in realitatea falsa a credintei nu este altceva decat un viitor RATAT!

Iar un adult in credinta, dar nu in stiinta si in cunostinta, nu este altceva decat un ratat care si-a vandut mintea si sufletul...nu se stie cui!

PSC2007 a scris:

Dark_Light, te felicit ca moderatoare. Numai că toate discuţiile off topic se nasc din cauza duhului rău care a invadat acest topic, Şoimoş pe numele lui. Poate că niţică joacă pe afară (un ban, adică) nu i-ar strica.

Fi sigur ca pe soimos nu il poate bana nimeni ...au mai incercat si altii vre-o sase luni intr-una si tot fara rezultat:

Şoimoş, tu ai maşină?

marinaru a scris:

Credinta e mica...

Dap.

"Daca ai avea credinta cat un bob de mustar vei spune muntelui acestuia sa se mute si el se va muta."

Nu am mutat vreun munte fizic pana acu...

da dar ... mustarul ala trebe udat si va creste un vrej mare care va muta muntele ca sa aiba loc radacinile ...hehehe

cand ne gandim la propria credinta si daca suntem credinciosi sa o facem cu smerenie si modestie ... si vom sti cum suntem

Arcadia2007 a scris:

Dap.

"Daca ai avea credinta cat un bob de mustar vei spune muntelui acestuia sa se mute si el se va muta."

Nu am mutat vreun munte fizic pana acu...

Daca ati iubi adevarul ati accepta ca multi mai multi munti au fost "mutati" prin stinta munca si cunoastere ...decat prin credinta!

credinta nu presupune sa-ti pui mainile in buzunare ...

Soimos a scris:

Daca ati iubi adevarul ati accepta ca multi mai multi munti au fost "mutati" prin stinta munca si cunoastere ...decat prin credinta!

Nu cunosc nici un medic chirurg care sa imi extirpe muntii de ura, manie si suparare din suflet... Poate doar sa adauge un munte de genul asta. Cineva ca Ciomu...

cred in mine... restul e desertaciune...