Haideti sa luam un pic la despicat firul in patru:
- armata te disciplineaza
Da, este adevarat, armata iti impune un program strict, iti impune anumite restrictii legate de viata personala, de programul zilnic, etc.
- armata te caleste fizic
Adevarat, prin eforturile fizice la care te supune organismul se adapteaza (sau nu) iar rezultatul in marea majoritate a cazurilor este unul pozitiv. In plus, te invata cu anumite privatiuni, te invata sa valorifici si 10 minute de somn pe care le poti fura si te face sa iti dai seama cat de valoroasa este o bucata de ciocolata.
- armata te caleste psihic
... printr-un tratament de soc. Dupa parerea unor analisti sociologi, primul pas este "reducerea la zero" a individului si reconstruirea din punct de vedere psihologic dupa un model fix. Individualitatea este putin permisa, personalitatea este remodelata "in grup". Initiativa personala este anulata, ordinele nu se discuta ci se executa, mai ales in prima perioada a stagiului. Valoarea personala nu mai are valoare, valoarea de grup este singura acceptata.
- armata te invata sa te descurci
Este adevarat, din prisma faptului ca ori te descurci, ori clachezi. Este lupta de supravietuire care se intalneste si in societate doar ca in armata este exacerbata la maximum si concentrata pe parcursul stagiului.
- in armata inveti lucruri folositoare: sa tragi cu arma, sa demontezi o arma si sa o montezi la loc, etc.
Folositor din ce punct de vedere? Oare va mai fi un razboi in care oamenii sa se impuste ca in al doilea razboi mondial? Eu cred ca deja se vor folosi alte arme care vor face inutile cunostintele de "cum sa arunci o grenada".
Si totusi: cat de folositor si cat de bun a fost stagiul militar obligatoriu?
Din pacate, parerea mea personala este ca a fost intr-adevar folositoare pentru acele persoane care doar obligati, doar fortati si doar impinsi de la spate puteau sa obtina aceste avantaje.
Sa analizam niste alternative:
- iti interzice cineva in viata civila sa te disciplinezi? Poti sa iti impui un program riguros si sa il urmezi. Poti sa te angajezi intr-un post care sa te responsabilizeze intr-o asemenea masura incat sa te obligi singur sa atingi un nivel de disciplinare chiar superior celui din armata. Si cu mult mai multe beneficii, nefacand acest lucru din obligatie ci din convingere.
- avem sali de forta in fiecare cartier. Acolo gasiti antrenori care sa va ajute sa va dezvoltati la un nivel poate mai ridicat decat al celor care au facut armata. Pentru rezistenta cereti antrenorului un program special. Pentru o si mai mare rezistenta va recomand sa practicati alpinismul. Un salvamontist este (din puctul meu de vedere) mult deasupra unui soldat din punct de vedere fizic.
- vreti sa invatati sa va descurcati? Luati un pic viata in piept. Refuzati ajutorul parintilor si hotarati-va sa ii ajutati voi pe parinti. Acceptati provocarile, dar punandu-va ratiunea la incercare. Fiti sinceri cu voi si incepeti sa va cunoasteti si sa va acceptati limitele. Vedeti unde sunteti slabi si lucrati la intarirea acelor puncte slabe. Daca esuati, analizati situatia si incercati sa nu repetati a doua oara aceleasi greseli. Constientizati ca fiecare lovitura pe care o primiti si fiecare esec pe care il aveti face parte din drumul pe care mergeti. Sunt anumite lucruri pe care nu le invatam decat in acest fel. Nu trebuie sa va descurajeze, ci sa va mobilizeze. Daca faceti macar o parte din aceste lucruri o sa vedeti ca ati devenit deja cu mult mai valorosi decat cei care se bazeaza doar pe ceea ce au castigat in armata.
- avantajul pe care il aveti facand toate acestea in afara armatei este ca nu sunteti obligati de cineva. Este o diferenta intre a percepe toate acestea negativ fiindca vi le urla cineva si a le face fiindca voi hotarati acest lucru. Bonusul pe plan psihic si motivatia sunt extraordinar de mari in acest caz.
Maturizarea pe care multi o considera avantajul armatei nu se petrece doar in armata. Trebuie doar sa te hotarasti sa iti iei viata in maini pentru a te maturiza. Sa iti interzici din gandire si din vocabular "nu pot" si "mi-e frica".
Multi au fost slabi si nu au putut sa hotarasca singuri pentru ei. Au avut nevoie de armata sa ii oblige sa se maturizeze. Altii nu au facut armata si chiar daca se afla la o varsta apreciabila au ramas in continuare imaturi si cunosc persoane la 40 de ani care inca sunt sub papucul parintilor. E grav, dar este problema lor. Poate armata i-ar fi maturizat sau poate i-ar fi infricosat si mai tare. Socul de care vorbeam mai sus din armata nu este suportat bine de toti. Unii se intorc mai varza din armata decat inainte.
Si in plus mai sunt unii care nu rezista sa se descurce singuri. Pur si simplu nu reusesc sa se adapteze la cerintele societatii. In cazul asta armata le ofera posibilitatea de a nu trebui sa ia decizii, le ofera stabilitatea pentru care in societate trebuie sa lupti. Sunt cei care in societate sunt pierduti. Asaltati de atatea optiuni se pierd complet. Le convine faptul ca armata le ofera doar 1 sau 3 sau mai stiu eu cate optiuni, dar mult mai putine decat cele pe care le ofera societatea. Se simt in siguranta in armata, au de cine sa asculte, au niste reguli stricte, pentru ei asta este alegerea cea mai buna.
Scuze ca am scris atat de mult, promit sa fiu mai concis data viitoare. Si ca un scurt P.S., cine se gandeste acum ca sunt un demagog sa ia in calcul ca nu am facut armata, dar la 18 ani am plecat de acasa doar cu o geanta cu imbracaminte si pana nu m-am pus pe picioare luam legatura cu ai mei doar lunar ca sa stie ca sunt bine. Si acum sunt cat de cat la un nivel acceptabil, in sensul ca am un venit peste mediu, masina si apartament pe numele meu. Dar nici nu neg faptul ca am avut unele zile cand nu am mancat, fiindca nu am avut ce, si culegeam monezi pe care le vedeam pe strada ca sa imi iau o paine.
Ne era ciuda ca nu faceam armata acolo :flowers: