Spun dinainte: cei cu chef de misto-uri sunt rugati sa se abtina.
Simt nevoia sa spun "cu voce tare" ce simt sau ce nu simt de aproape o luna. In mod normal, nu m-as fi descarcat pe un forum, dar omul cel mai drag mie nu mai e langa mine acum si cu alti prieteni inca nu ma simt in stare sa comunic, sa-i las atat de mult in mine.
Cum faci sa accepti ca centrul universului tau nu mai este, ca n-o sa-ti mai spuna niciodata "buna dimineata" sau "noapte buna"? Cum pot sa domolesc dorul ce-l simt, cum te poti impaca cu ce simti, cum poti sa-i dai drumul?
