Depresia - cauze, experiente

Ma gandesc ca la tine depresia s-a instalat pe seama constientizarii mai acute a ta ca fiinta distincta, cumva pe cale sa iasa din adolescenta. Este o perioada in care esti in devenire si iti evaluezi constient posibilitatile. Pana acum erai si atat, nu te comparai cu ceilalti sau, cum spui tu, sa te preocupe aspectul tau atat de mult, ce impresie faci in colectiv, ce ai tu distinct si original in plus fata de ceilalti.. A deveni constient de sine este derutant, angoasant, depasirea varstei inocentei si a inconstientei copilaresti, in care orice ai face este ok fiindca nu prea te gandesti ca ai facut tu, nu faci corelatia ta cu faptele tale.

Deci depresia e un lucru oarecum normal, nu, nu este cel mai groaznic lucru de pe lume, iar daca o iei usor si treci perioada de adaptabilitate cu noul tau eu, cu noua fata a vietii, te poti integra sau redescoperi. Ia-o ca pe o perioada de devenire, descopera-ti preocupari si pasiuni noi, nu te grabi si orice ai face, ai incredere. Colaboreaza cu tine si cu oamenii, nu te instraina, comunica pe cat poti de mult, citeste, exprima-te, descopera-te si arata ce e mai bun din tine. Nu-ti fie teama, cu totii am trecut prin faza asta, unii chiar mai greu decat tine.

Si eu cred ca perioada adolescentei e de vina, oricum, sunt placut surprinsa ca exista tineri la 17 ani care au o gandire sanatoasa ca tine.

Nu trebuie sa fie neaparat asta perioada in care sa ai o prietena, toate la timpul lor, concentreaza-te asupra altor lucruri care te pasioneaza si vei vedea ca si prietenele vor veni de la sine.

Grimster a scris:

... Ce ma enerveaza cel mai mult e faptul ca mi-am pierdut spontaneitatea, spun numai banalitati si mi-e greu sa pornesc o discutie(e perioada in care ar trebui sa am o prietena); e ca si cum as avea o magazie de cunostinte da' am pierdut cheia si nu mai pot sa ajung la cunostintele alea.Cat despre cauze nu pot sa gasesc nicio explicatie; poate am devenit putin mai preocupat de aspectul meu fizic(nu sunt cel mai frumos baiat din lume) desi inainte nu-mi pasa da' oamenii sunt din ce in ce mai superficiali.Daca puteti sa spuneti ceva, macar asa sa stiu ca cineva ma intelege

partea cu spontaneitatea poate fi subiectiva,s-ar putea doar sa ai aceasta impresie pentru ca odata cu maturizarea ai inceput sa gandesti mai mult la variantele care apar atunci cand vrei sa dai un raspuns, in timp va reveni

apoi despre prietena, da, ar fi bine sa ai o prietena, ai vedea cum dispare depresia pentru ca vei fi ocupat sa vorbesti si sa te intalnesti cu ea

asta cu aspectul e cam rau , cu toate ca se spune ca nu conteaza aspectul fizic, in timp viata mi-a dovedit ca are destul de multa importanta felul cum arati ( si nu ma refer la frumusete ci la cat de ingrijit esti in imbracaminte si igiena)

noi te intelegem, important este sa te intelegi si tu, sa accepti ca treci prin schimbari si sa incerci sa treci cu bine peste ele, sa termini scoala si eventual sa gasesti un rost pentru tine in viata

in rest, sanatate multa !!

Grimster a scris:

Salut! am 17 ani si de vreo 4-5 luni sunt intr-o depresie care ma da total peste cap.Deci mi-am pierdut interesul pentru orice (sport, muzica, scoala). Nu mai pot gandi lucid, mi-am pierdut creativitatea; parca sunt un zombi pe pilot automat;nu mai simt nimic:bucurie, entuziasm,nici macar tristete; sunt mai mereu obosit si toate celelalte simptome; singurele lucruri pe care le citesc cu un oarecare interes sunt articolele despre depresie.Am momente in care par sa las depresia in urma si-mi gasesc motivatia, dar sunt trecatoare.Ma simt cam singur (cateodata e bine) desi sunt inconjurat de oameni mereu. Ce ma enerveaza cel mai mult e faptul ca mi-am pierdut spontaneitatea, spun numai banalitati si mi-e greu sa pornesc o discutie(e perioada in care ar trebui sa am o prietena); e ca si cum as avea o magazie de cunostinte da' am pierdut cheia si nu mai pot sa ajung la cunostintele alea.Cat despre cauze nu pot sa gasesc nicio explicatie; poate am devenit putin mai preocupat de aspectul meu fizic(nu sunt cel mai frumos baiat din lume) desi inainte nu-mi pasa da' oamenii sunt din ce in ce mai superficiali.Daca puteti sa spuneti ceva, macar asa sa stiu ca cineva ma intelege

Pari un baiat destept. Solutia pentru genul asta de oameni, e sa se impace cu situatia. Solutii de genul "iesi, distreaza-te" tin pentru unii doar. Oricum, ceea ce simti e destul de comun in mareata noastra epoca. Cauta sa te accepti asa, nu te mai gandi ca trebuie sa fii cumva anume, ca viata trebuie sa aiba culoare, si totul trebuie sa fie bine. Ca nu e asa. Niciodata nu e asa. Orice lucru poate fi greu daca esti slab. Trebuie sa accepti lucrurile asa cum sunt, sa nu mai cauti nimic acolo unde nu poti gasi. Toate astea fiind facute, esti lecuit pe veci de depresie.

Renaissance a scris:

Toate astea fiind facute, esti lecuit pe veci de depresie.

Amin! Fara suparare, Renaissance, dar tocmai i-ai dat reteta esecului.

Allexandrra a scris:

Amin! Fara suparare, Renaissance, dar tocmai i-ai dat reteta esecului.

Sfaturi din carti putea gasi si el, ca spune ca a citit. Eu i-am dat solutia mea. Esec, sau nu, mie imi tine de cald.

Nu am de ce sa ma supar pe tine.

Athmy a scris:

Ma gandesc ca la tine depresia s-a instalat pe seama constientizarii mai acute a ta ca fiinta distincta, cumva pe cale sa iasa din adolescenta.

Ce anume din postarea lui te-a facut sa ajungi la aceasta concluzie? Ca tot acuzai tu pe cineva ca pune diagnostice fara sa stie despre ce e vorba.

Renaissance a scris:

Sfaturi din carti putea gasi si el, ca spune ca a citit. Eu i-am dat solutia mea. Esec, sau nu, mie imi tine de cald.

Eu daca faceam ce ai zis tu acolo, eram moarta acum.

Equilibrium Girl a scris:

Si eu cred ca perioada adolescentei e de vina, oricum, sunt placut surprinsa ca exista tineri la 17 ani care au o gandire sanatoasa ca tine.

Cum sa aiba o gandire sanatoasa daca nu il intereseaza nimic si nu are chef de nimic?

Baga-te voluntar pe undeva, gasesti tu. Acolo vei intalni niste fete si poate una iti va placea, va veti imprieteni, dupa aia veti petrece mult timp impreuna, colegii tai iti vor reprosa ca nu mai petreci timp cu ei din cauza ca esti indragostit. Dar important e ca vei avea timpul ocupat.

Renaissance a scris:

.. sa nu mai cauti nimic acolo unde nu poti gasi.

Si cum stii ca intr-un anume loc nu e nimic, daca nu te uiti acolo ( respectiv daca nu cauti)?

Sau inainte de fiecare situatie, apare deasupra umarului drept un ingeras care sopteste : " acolo nu e nimic, nu e cazul sa cauti"?!

Depinde de unde i se trage lui depresia. Daca este vorba de vreo slabiciune psihologica, de pregatirea insuficienta pentru viata, orice sfat ar urma, e egal cu zero daca nu lucreaza la problema, la acceptare, daca nu lupta.

5 o a scris:

Si cum stii ca intr-un anume loc nu e nimic, daca nu te uiti acolo ( respectiv daca nu cauti)?

Sau inainte de fiecare situatie, apare deasupra umarului drept un ingeras care sopteste : " acolo nu e nimic, nu e cazul sa cauti"?!

Nu am zis ca nu te uiti. Te uiti, dar nu insisti. Nu cauti intelegere acolo unde nu e, respectiv intr-un mediu toxic.