Pe scurt la mine.. am trecut prin iadul acestei boli.. nu pot zice ca am scapat 100% si ca cel putin inca 10% se afla bine implementat adanc in mintea mea, dar faptul ca am trecut prin aceasta etapa de transformare pot zice ca vad mult mai lucid lucrurile acuma, chiar fara limite. Cineva a zis bine candva, "tre sa fi destul de nebun sa faci ceva grandios in lumea asta", si chiar pot sustine ideia prin anumite evenimente care daca stau sa ma gandesc bine acuma au fost destul de riscante si totusi am iesit teafar din ele.
Nu o vad ca o piedica, desi lumea daca le povestesc despre trecutul meu, automat se feresc de mine ma vad ca un posibil rau. Nu pot zice ca nu imi place sa fiu temut un pic.. dar uneori devine enervant sa vad ca lumea fuge de mine:) Si intradevar pot fi periculos si nu mi-ash impune o limita daca ar vrea cineva sa imi faca un rau. M-ash dezlantuii total sa stiu ca nu ma mai deranjeaza pers respectiva, ever!