1. Cum se manifesta bolile psihice, moduri in care apar
Paranoidul ca structura, inainte de a deveni psihotic (schizofrenie paranoida) e frustrat mereu, se simte amenintat din toate directiile, la randul sau persecuta pe toata lumea apoi i se raspunde cu aceeasi moneda si cercul se inchide. De aici frustrarea paranoicului, frustrarea produce in timp depresie reactiva exogena (nu endogena, care apare oricum si nu are lagatura cu nici o frustrare). Depresia exogena provine din epuizarea creierului de mediatori chimici (serotonina, noradrenalina) datorita actiunii prelungite a factorilor stresori (pe care singuri ni-i provocam si-i mentinem). Pana la psihoza, apare ori nevroza, ori depresia, dar in cele mai multe cazuri ambele simultan, depresia urmand sa creasca progresiv in intensitate. Daca depresia se transforma in boala afectiva bipolara (ziua vesel, noaptea trist, primavara maniac, toamna melancolic) e semn de prognostic sumbru. Uneori nu apare psihoza bipolara, ci direct schizofrenie paranoida cu delir de persecutie. Toate bolile psihice vin pe un teren genetic care sta la baza unei structuri psihice fragile, cu deficit de maturizare a encefalului.
Acesti oameni sunt introvertiti (unii cu anumite grade de autism, in cazul adolescentilor), imaturi, nu pot oferi nimic neconditionat celor din jur, nu-si pot exterioriza sentimentele, pozitive sau negative.
Timiditatea la adolescenti e un semnal de alarma pentru parinti si psihologi. A presa un timid intr-o directie nedorita de el sau de care se teme poate duce la tulburari psihice grave.
In concluzie, nu faceti misto de timizi, pentru psihicul lor acest lucru e extrem de nociv. Suportul parental, grupul social stabil si fara schimbari sunt esentiale in perioada adolescentei ca acesti indivizi sa ramana sanatosi psihic (e important sa nu schimbe localitatea de domiciliu - prietenii si sa aiba parinti intelegatori in preajma lor). Vezi cazurile dramatice ale unor copii cu parintii plecati la munca in alte tari un timp indelungat, ani de zile.
Pentru timizi am un sfat, revoltati-va ori de cate ori nu va convine ceva, nu lasati pe nimeni sa aleaga in locul vostru (mai ales cariera, partenerul de viata etc). Daca parintii nu va inteleg si va conditioneaza viata in fel si chip, plecati de acasa in chirie, gasiti-va o slujba si traiti-va viata in acord cu sentimentul din inima voastra. Multe boli psihice apar nu numai din egoism ci si din compromisuri, nu faceti compromisuri care va calca in picioare sentimentele.
Viata omului se desfasoara pe 4 coordonate: munca (servici), familie (sotie/sot, copii), grupul social (prietenii) si timpul liber (hobby). In munca dai energie. Aceasta enrgie ti-o recuperezi din relatia cu partenerul de viata si din ceea ce faci in timpul tau liber pentru tine cand esti tu cu tine si acest timp ti-l dedici tie insuti (citesti cartea care iti place, asculti muzica favorita, te plimbi pe unde doresti, e timpul tau de egoism, pe o perioada determinata, intr-un spatiu privat care iti apartine). Toate aceste 4 coordonate trebuie sa fie in acord cu sentimentul, cu partea ta afectiva, altfel ajungi la pensie un frustrat/a, care plimba pisica legata cu sfoara de gat.
Bolile psihice vin pe un teren genetic responsabil de o anumita vulnerabilitate psihica. Mai departe trăgaciul apartine conditiilor de mediu daca ne referim la boli psihice minore sau medii (nevroze, depresii). Majoritatea bolilor psihice sunt induse prin CUVANT si GAND de aceea terapia cu medicamente nu este cea care poate vindeca o boala psihica. Pastilele doar ţin in frau un bolnav psihic. Amelioreaza boala pe o anumita perioada, dupa care ea izbucneste cu o furie si mai mare.
2. Cum putem lupta impotriva bolilor psihice
Esential cand avem de a face cu un bolnav psihic este sa identificam factorul declansator si sa eliminam contactul bolnavului cu acest factor. Acest factor declansator in majoritatea cazurilor e o persoana din familia bolnavului sau chiar bolnavul insusi. De obicei un om imbolnavit psihic devine pentru el insusi un factor intreţinător pentru boala sa.
Odata imbolnavit un om de catre un alt om, e absolut necesara psihoterapia. Omul bolnav va căra toata viata cu el

Dar sunt de acord cu afirmatiile ta;le despre terapeuti. Eu imi bat gura de aproape un an de zile spunand la toti ca pastilele fac mai mult rau decat bine, dar degeaba. Omul trebuie sa vada el diagnosticul si reteta, ca altfel e prost medicul.
Ne poti oferi tu detalii? In conditiile in care e costisitor sa urmezi o terapie cu un psihoterapeut din Romania, ma indoiesc ca acest lucru e posbil din punct de vedere financiar (pentru foarte multi) cu un terapeut din strainatate. Cred ca toate generalizarile sunt false, inclusiv a ta.
Daca se poate sti, unde esti scolit?