bine v-am gasit ! 
chiar mi-am dorit sa discut cu cineva si sa aflu lucruri noi despre perusi, aceste simpatice pasarele care ne inveselesc casa si pana la urma, devin membrii ai familiei.
povestea mea este tare asemanatoare cu cea a unui membru de pe lista.. scuze, nu mai stiu cine. cuci-cuci al nostru a intrat acum patru ani pe fereastra bucatariei si sa-a asezat direct pe umarul sotiei mele. putin dupa asta ne-am asezat la masa si cuci-cuci a zburat direct in ciorba; noroc ca nu era prea fierbinte. era tare flamand, dragul de el (pentru ca ulterior am aflat ca era el). am putea spune ca ne-a adoptat. de atunci a fost o dulceata de baietel pana acum cateva saptamani. se aseza pe mana noastra sau pe umar si dormea cand stateam la televizor. a invatat cateva cuvinte pe care ni le spunea la ureche.. ce mai, facea tot felul de nazbatii
din pacate acum o luna a intrat noaptea o pisica pe fereastar bucatariei si a rasturnat colivia care era pe un dulap din bucatarie. am auzit galagie si tipetele lui cuci-cuci dar a fost prea tarziu. a murit dupa o ora, cu aripile intinse, pentru un ultim zbor, in palmele mele; poate a avut leziuni interne, poate din cauza sperieturii .. nu stiu. va dati seama ca am fost tare necajiti.
acum am luat un baietel de la un pet-sop. dar este tare neajutorat si speriat. intra in panica cand ne apropiem de colivie si se fereste de mana noastra . pare sanatos, dar nu prea mananca si nici nu ciripeste. nu stiu sa-i apreciez varsta desi vanzatoarea ne-a spus ca este pui. sper ca o data cu trecerea timpului sa ne inprietenim la fel de mult asa cum am fost cu cuci-cuci
:thinca: ca nu stiu
