Perusii, acei mici pasaroi galagiosi si simpatici.

mzm8055 a scris:

salutare tuturor. Am mai intrat si am citit ce s-a scris, dar nu am avut timp sa postez.

Pozele toate sunt superbe, mai ales cele ale lui ionnu, m-au terminat juniorii lui :P

Mariagina, multi si sanatosi inainte :) :)

Avolina, ce mai fac puii? Cum mai stau cu alergiile?

Pupici tuturor ( cu si fara pene) si numai bine

mzm8055, puii mei au mers din nou la dr. Tudor pentru ca nu-si reveneau deloc. De data asta ne-a dat un tratament, sa vedem cum o sa evolueze starea lor. Mi se pare ca dorm un pic mai linistiti. Nebunii fac multe, numai ca sunt cam speriati de noi, trebuie sa-i luam in mana ca sa le dam doctoria. E un pic cam dificil, ii prindem greu, se zbat, musca. Off, dabia prinsesera ceva incredere in noi si acum suntem nevoiti sa-i chinuim, numai ca trebuie sa le dam cumva doctoria aia, e mai importanta sanatatea. Am citit ce-a scris Mariagina despre bebelusul ei, e minunat sa nu se sperie de tine, ai mei sunt tare stresati, drumul pana la doctor e unul ffff lung si numai bine nu le face la psihicul lor. O sa trecem si peste problema asta si sper sa ajungem sa ne imprietenim :) Daca stiti vreo metoda de a le da doctoria, va rog spuneti-mi si mie. Eu foloseam pipeta si nu se speria, lua mai greu, dar lua doctoria, insa cei mici sunt tare speriati si nu reusesc sa le dau altfel decat sa-i tina cineva si eu sa le dau. Multa sanatate puilor vostrii! :D

avolina a scris:

mzm8055, puii mei au mers din nou la dr. Tudor pentru ca nu-si reveneau deloc. De data asta ne-a dat un tratament, sa vedem cum o sa evolueze starea lor. Mi se pare ca dorm un pic mai linistiti. Nebunii fac multe, numai ca sunt cam speriati de noi, trebuie sa-i luam in mana ca sa le dam doctoria. E un pic cam dificil, ii prindem greu, se zbat, musca. Off, dabia prinsesera ceva incredere in noi si acum suntem nevoiti sa-i chinuim, numai ca trebuie sa le dam cumva doctoria aia, e mai importanta sanatatea. Am citit ce-a scris Mariagina despre bebelusul ei, e minunat sa nu se sperie de tine, ai mei sunt tare stresati, drumul pana la doctor e unul ffff lung si numai bine nu le face la psihicul lor. O sa trecem si peste problema asta si sper sa ajungem sa ne imprietenim :) Daca stiti vreo metoda de a le da doctoria, va rog spuneti-mi si mie. Eu foloseam pipeta si nu se speria, lua mai greu, dar lua doctoria, insa cei mici sunt tare speriati si nu reusesc sa le dau altfel decat sa-i tina cineva si eu sa le dau. Multa sanatate puilor vostrii! :)

Din pacate, deoarece nu au apucat si ei sa se imblanzeasca, nu ai alta metoda de a le da tratamentul. Dar lasa, ca ai timp dupa sa ii "educi".

Important e sa se faca bine. Ma bucur ca vezi semne de imbunatatire. Sa-i mai duci o data la Dr dupa ce termini tratamentul, sau macar sa te duci tu sa vezi daca trebuie repetat acum sau mai tarziu.

Pipilicii mici, or sa se prinda ei ca le vreti binele, stai linistita :D

MARIAGINA a scris:

mzn 8055

multumim , si va dorim multa sanatate ( la fel ca noi care nu am fost bolnavi nociodata pana acum )si sa traiti multi multi ani . De ceva timp imi prind urechile la un aparat de foto digital :P . Poze am facut slava Domnului dar cu descrcatul pe calculator si trimisul inca nu i-am dat de cap. :)

Pana la urma reusesc eu cumva , daca nu , :D fac capturi cu camera si tot trimit . :P

Ai dreptate cocolosi aia mici sunt adorabili . Si daca i-ai avea in mana te-ai topi dupa ei . Sunt si eu bunica si nepotelul e sufletelul meu . si cei mari ne sunt dragi dar gaza asta mic cum tipa suntem la el . Si smecherul tipa mereu ca sa-l iau cu mine Si se ascunde sub vesta si scoate capsorul si cand ma uit le el se ascunde dinou .Sta cu ciuculetul putin deschis ca si cum ar rade . E mortal .

Salutari la toti si numai bine !

smecherelul, ce cornite are el.......... ;)

va salut as vrea sa cumpar si eu o femela de perusdar nu pui,ma poate ajava script:void(0);juta cineva?ms

Mi-a murit Coco Mic . Va mai scriu eu inte niste reprize de plans . :sweating:

of,mai sa fie...din ce cauza?

Nu imi amintesc sa ne fi spus ceva,cum ca ar fi bolnav

Imi pare tare rau,dar cuvintele sunt de prisos,doar ca sa sti ca suntem alaturi de tine...

barbye_maxx_dogyy, iti multumesc ca esti alaturi de mine si asta inseamna mult pt mine .

Eu am mai scris ca el de cand s-a nascut statea ciudat cu piciorusele .in lateral. La inceput am crezut ca e mic si asa trebuie sa fie apoi la o saptamana m-am alarmat si am inceput sa intreb pe alte forumuri . Nu am primit nici un raspuns si asa am ajuns aici la voi . Nu am primit nici o lamurire dar v-am gasit pe voi . Intre timp Coco a crescut , am vorbit cu un veterinar dar mi-a recomandat B-urile pt sist nervos . Eu am experinenta medicala si stiu ca daca se face gimnastica de recuperare cat mai repede exista sanse de refacere a sist nervos. Si asa am facut . De mai multe ori pe zii faceam anumite miscari cu piciorusele lui ,nu intru in amanunte. Cert este ca a recuperat f bine , in ultimele zile reusa sa stea pe bat .Intre noi s-a format o legatura puternica . Iii placea sa se ascunda in vesta mea . Scotec capsorul si caraia la mine si cand ma uitam la el se ascundea . ii placea la nebunie jocul asta . Apoi cand se plictisea imi statea in palma si avea ce avea cu verigheta mea . vroia sa o dea jos , se juca cu ea , iar cand se plictisea se punea pe spate si-l scarpinam pe la gatut ,gusita , si pe burtica pina adormea si-l puneam sub vesta la caldura . Era cel mai fericit acolo . Toata vara l-am plimbat in gradina si ii placea sa tare mult . Acolo il voi ingropa astazi.

Asa ieri de , dimineata era bine ,ne-am jucat putin apoi la amiaz am trimis fetita sa le puna salata . A venit fugind agitata pangea rau de tot si urla ceva. La inceput nu am ineles ce s-a intamplat si apoi l-am vazut.

Si-a inceput viata in cuib cand nimeni nu mai astepta sa se intample o minune , si tot acolo s-a retras si a murit .

:sweating:

Mariagina, imi pare rau ! Stiu ca iti este foarte greu, dar vreau sa stii ca sunt alaturi de tine.

De astazi Coco zboara cu ingerii .Astazi l-am ingropat pe Coco in gradina intr-un loc in care ii placea sa stea . Acolo erau (si vor fii la vara ) multe flori de diverse culori care-l atrageau.

In 17 ar fi implinit 5 luni . Desi inca nu-mi pot opri lacrimile ii sunt recunoscatoare pt ca in acest timp mi-a umplut viata de veselie . Am avut multe greutati dar felul lui de a fii ma inveselea , ma facea sa uit de toate, si-mi insenina diminetile .Abia asteptam amandoi pauza ca sa fim impreuna .Acest timp petrecut cu el a fot deosebit , si am atatea amintiri frumoase . Am avut o experienta deosebita vazindu-l iesind din ou , urmarindu-l zi de zi , si am desoperit multe lucrui deosebite despre acesti mici inaripati . Sunt atat de plini de viata de iubire( pt noi ) si de veselie ca nu poti fi trist in prezenta lor . Unde incape atata viata si veselie in aceste mici creaturi?

:)

cuvintele intr-adevar sunt de prisos.

oare cum de aceste necuvantatoare reusesc ,prin fiinta lor,sa ne iubeasca total si neconditionat si sa ne daruiasca atat de mult din ei?

stiu ce inseamna sa iti ingropi prietenul necuvantator. :)