FLOARE ALBASTRĂ
Poezii de dragoste
Început de vesperala, Lun 13 nov 2006 · 450 răspunsuri · 111.218 vizualizări
FLOARE ALBASTRĂ
Editat Joi 7 dec 2006 12:20
Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata...
Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata
Nici dulce vin, nici apa de izvor.
Saruturi n-om schimba in zori; o data
Nu vom privi amurgu-odihnitor.
Ti-e aer soarele si mie luna,
Doar dragostea ce-o respiram e una.
Un altul ma-nfasoara-n gingasie,
Cu rasul ei, o alta te-a legat,
Dar spaima ta imi apartine mie
Si tu, de boala mea esti vinovat.
Mai dese intalniri nu vom avea,
Caci linistea ni-e data doar asa.
Suflarea mea in stihul tau e treaza,
Doar glasul tau rasuna-n stihul meu.
O, e un rug de care nu cuteaza
Nici om sa se atinga, si nici zeu!
Si daca-ai sti, acum, ce dragi imi sunt
Aceste buze cu miros de vant!
Anna Ahmatova
Angeliser a scris:Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata...Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata
Nici dulce vin, nici apa de izvor.
ca sa te incurajez sa beti :) ....
"cea mai buna baututra este apa de izvor
daca pui o picatura intr-un kil de vinisor" :)
si acum o mica dedicatie de amor.... :flowers:
"un gand, un vis, o amintire
un zambet se vedea la despartire
un zambet trist, o amagire
o lacrima de-argint ce stralucea
si doar speranta se vedea in ea
aievea parca mai zaresc in departari
o floare, o speranta, o iubire
o dulce, trista amagire
si raul vietii-l las sa curga
sa mearga mai departe
sa vad mereu de rostul ei
pe undeva, in noapte"
EmmaD a scris:Pentru e evita stergerea posturilor recomand lecturarea Ghidului bobocului - click.
merci.
puiu.t a scris:continua
eşti teribil... :flowers: să continui eu?
Totuşi, iubirea
-----------Adrian Păunescu
Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.
Şi totuşi e stare de veghe
Şi totuşi murim repetat
Şi totuşi mai cred
Am si uitat cum se zambeste
Am şi uitat cum se z
Esti singur azi si-mpovarat de tine
Esti singur azi si-mpovarat de tine,
De slava si de visuri despartit,
Dar ai ramas iubitul pentru mine,
Cu cat mai trist, cu-atat mai indragit.
Bei vin mereu, ti-s noptile murdare,
Mai stii daca traiesti cu-adevarat ?
Si ochii-ti verzi cu zvarcoliri de mare
Marturisesc ca pacea n-ai aflat.
Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Si vantul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrari si rugi, puhoi
Spre tine iar, cum pot sa viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, in tara mea,
Stiu doar sa cant si sa-mi aduc aminte,
Tu nici macar atat nu cuteza !
Tristeti sporind, trec zile fara veste ...
Ce rugaciuni de dragul tau sa fac ?
Iubirea mea atat de mare este,
Ca n-ai putut nici tu sa-i vii de hac.
Anna Ahmatova
Pe luna noua, intr-o seara ... Anna Ahmatova
Pe luna noua, intr-o seara,
M-a parasit iubitul. Si ...?
" O, dansatoarea mea pe sfoara,
Cam cat vei supravietui? "
Eu i-am raspuns ca nu ma doare
Si ca-i mai bine pentru noi,
Dar sa m-aline nu-s in stare
Nici cele patru cape noi.
Un gol adanc sub pasi se casca,
Acelasi gol in suflet simt ...
Mi-admir umbrela chinezeasca,
Pantofii proaspat dati cu-argint.
In sala - vechea veselie,
Surade gura mea oricui.
Dar inima, ea stie, stie,
Ca-n loja cincea, nimeni nu-i ...
.................. :flowers:
DOR DE EMINESCU
A.Paunescu, Al.Zarnescu
Intr-o lume relativa ce-a facut si-a desfacut
Eminescu-i remuscarea dorului de absolut.
Daca unu si cu unu nu mai vor sa faca doi
Eminescu este chipul infinitului din noi.
Fara el oricare lucru si-ar urma cararea sa,
Fara el chiar steaua noastra dintre stele ar cadea.
Pe pamantul vechii Dacii, cand mai mare, cand mai mic,
Daca n-ar fi Eminescu viata nu ne-ar fi nimic.
El Moldovei ii e fiul si Munteniei nepot,
L-a-nfiat intreg Ardealul, Eminescu-i peste tot.
Intr-o lume relativa mai avem un nume sfant
Eminescu-i Romania tainuita in cuvant.
Mateiu Ion Caragiale
Domniţa
Verzi-tulburi ochii-i galeş revarsă pe sub gene
Ispita pătimaşă şi doru-nveninat.
E-naltă, cu păr galben, cu mersul legănat,