România
Roportal.ro

Sex-roluri : Masculin si Feminin

Început de master_mind, Mie 8 nov 2006 · 41 răspunsuri · 17.354 vizualizări

elandi1.144 mesaje#21
Fobosan a scris:
O persoana cu fobie sociala nu poate fi expusa niciunei influente directe. Iar rezultatul diferentei mele de caracter si a trasaturilor androgine nu sta in oglindirea societatii, ci a nevoii mele naturale. Tipicul 'asa sunt eu.'

Presupun ca n-ai crescut 16 ani intr-un incubator. Vad ca stii sa scrii, si ai mai si citit cate ceva.

Fobosan a scris:
Iar ura nu vad cum poate opri o persoana de la a intelege ceva. Ca sa poti sa urasti trebuie sa fi ajuns la o concluzie fata de subiectul respectiv. Stereotipurile vor ramane nocive atata timp cat se pune atat de mult accent pe ele.

Daca nu ai fost expusa unei influente directe, cum de simti accentul pus pe stereotipii? Si de unde ai aflat de ele?

Fobosan115 mesaje#22
elandi a scris:
Presupun ca n-ai crescut 16 ani intr-un incubator. Vad ca stii sa scrii, si ai mai si citit cate ceva.

Daca nu ai fost expusa unei influente directe, cum de simti accentul pus pe stereotipii? Si de unde ai aflat de ele?

Nu trebuie sa fii expus in mod direct pentru a putea cunoaste natura unui subiect si a avea o perceptie clara. Nu, nu am trait intr-un incubator, dar s-ar putea spune ca propria mea minte e o colivie. E de ajuns sa te uiti pe fereastra ca sa vezi stereortipuri etalandu-se in fata ta pe tot timpul zilei.

Cat despre citit... in viata mea nu am citit mai mult decat lucrarile impuse de scoala. In rest, tot ce stiu se bazeaza numai pe intuitie si perceptie. Propriul me psiholog mi-a spus ca o intrec in ceea ce priveste perceptia si constientizez lucruri in afara ariei de perceptie normala. Asa ca mai degraba mi-as da singura diagnosticul. :lol:

Ametist1.136 mesaje#23

Ma surprinde in mod placut varsta ta. Initial am crezut ca ai pus data de nastere la profil la nimereala. Cu o minte antrenata poti face multe. Folosesti si o terminologie corecta in ceea ce priveste anumite aspecte psiholgice, si probabil asta inseamna ca, desi nu ai citit carti de psihologie (ma indoiesc putin), ai o relatie destul de buna cu psihologul tau (in sensul prietenesc).

Legat de subiect: putem discuta fie mergand la esenta, si atunci avem de vorbit despre arhetipurile feminin si masculin, fie putem discuta la nivel de comportament de sex-rol, si avem in vedere roluri traditionale, cele impuse de societatea actuala, si cele pe care noi insine ni le "impunem", sau mai bine zis le alegem.

Putem spune ca simtim influenta pe trei niveluri, si abia la al patrulea intervine optiunea noastra, dar asta doar daca filtram bine.

Eu am vazut cam asa situatia: anima-arhetipul vietii, legat de ideea de fertilitate, maternitate, atasament sufletesc- de unde deriva si o serie de prescriptii ale comportamentului specific feminin ca simtul matern (pentru care exista un hormon "special"), interesul fata de aspectele emotionale ale vietii si accentul pe legaturi bazate pe atasament afectiv. Rolurile traditionale, care s-au format de-a lungul secolelor, intrucat societatea a cunoscut foarte mult timp doar modelul patriarhal, si in consecinta, natura pasiva, rabdatoare, "sacrificiala" a femeii, care este devotata intrutotul familiei si copiilor, si care gaseste un unic sens de existenta in asta. Si acum... rolurile "moderne", care prezinta o femeie egala in drepturi cu barbatul, careia i se ofera sansa sa aleaga intre a "ceda" instinctelor materne sau nu, de a alege sa caute singura sensul existentei (arhetipul animus), si nu sa se plieze pe cel "dat" deja.

Acum, evident ca atat imaginea traditionala cat si cea moderna au dezavantaje, dar cele din urma se estompeaza mult atunci cand iti dai seama ce anume ti se potriveste tie- cu adevarat, nu doar declarat.

Traditional nu inseamna "invechit" iar "modern" nu inseamna neaparat "imbunatatit".

A fi feminina este o stare de spirit, este un mod de a trai, de a filtra experientele, de a te prezenta celorlalti, nu este doar o "imbracaminte feminia".

Cate se pot spune pe subiectul asta... Personal, nu am respins nici unul dintre roluri. Am gasit lucruri fascinante in fiecare, si care mi se potrivesc. Am avut o perioada de rebeliune puternica, prin adolescenta, dar mi-a trecut, si ma impac bine cu ce am ales in materie de comportament sex-rol, pana acum. Normal, viata de adult va veni cu alte dimensiuni, carora va trebui sa le fac fata (serviciu, piata de munca, responsabilitati de alta natura decat am avut pana acum, etc.)

Fobosan115 mesaje#24
Ametist a scris:
Ma surprinde in mod placut varsta ta. Initial am crezut ca ai pus data de nastere la profil la nimereala.

In niciun caz. 8) De fapt am fost tentata sa imi dau o varsta mai inaintata tomai ca sa evit anumite pareri si stereotipuri.

Ametist a scris:
Cu o minte antrenata poti face multe. Folosesti si o terminologie corecta in ceea ce priveste anumite aspecte psiholgice, si probabil asta inseamna ca, desi nu ai citit carti de psihologie (ma indoiesc putin), ai o relatie destul de buna cu psihologul tau (in sensul prietenesc).

Singura carte de psihologie pe care se poate spune ca am rasfoit-o cel putin e manualul meu scolar. :) In rest nu m-am informat decat cu privire la partea psihologiei care ma priveste personal avand in vedere ca ma confrunt cu anumite cazuri. :airkiss:

Cat despre pshiholog... nu stiu daca se poate numi prietenie si nici nu cred ca as putea sa dau o definitie relatiei. Daca nu pot sa ma deschid in fata unui apropiat, cu atat mai putin in fata unui strain care are si un interes, care mai e si pe graba, care are impresia ca te cunoaste imediat ce intri pe usa, care nu asculta pana la capat si deja isi creeaza o parere, care incearca sa pastreze zambetul politicos si fatada de sinceritate pe tot parcursul sedintei, dar se gandeste in tot timpul la terminarea ei si la urmatorul pacient. Mda. :doh: :giverose:

elandi1.144 mesaje#25
Fobosan a scris:
In niciun caz. :) De fapt am fost tentata sa imi dau o varsta mai inaintata tomai ca sa evit anumite pareri si stereotipuri.

Nu cumva stereotipurile astea iti apartin?

Fobosan a scris:
Cat despre pshiholog... nu stiu daca se poate numi prietenie si nici nu cred ca as putea sa dau o definitie relatiei. Daca nu pot sa ma deschid in fata unui apropiat, cu atat mai putin in fata unui strain care are si un interes, care mai e si pe graba, care are impresia ca te cunoaste imediat ce intri pe usa, care nu asculta pana la capat si deja isi creeaza o parere, care incearca sa pastreze zambetul politicos si fatada de sinceritate pe tot parcursul sedintei, dar se gandeste in tot timpul la terminarea ei si la urmatorul pacient. Mda. :airkiss: :giverose:

Tocmai despre ele vorbesti acum, legat de ce este un psiholog.

Fobosan115 mesaje#26
elandi a scris:
Nu cumva stereotipurile astea iti apartin?

Care stereotipuri sa imi apartina si in ce fel sa imi apartina? In sensul ca eu sunt de fapt originea lor si ca le sprijin fara sa imi dau seama, iar in acelasi timp ii acuz pe altii ca fac acelasi lucru? :D

elandi a scris:
Tocmai despre ele vorbesti acum, legat de ce este un psiholog.

Nu vorbesc despre stereotipuri. Si nici nu incerc sa generalizez. Sunt destul de constienta ca nu toate cazurile sunt aceleasi si ca nici psihologii nu pot fi bagati in aceeasi oala. Pur si simplu redau ceva ce am observat in mai multe cazuri, nu spun ca e la fel intotdeauna.

Ametist1.136 mesaje#27

Pana la urma, tu te-ai referit la cazul psihologului tau, sau la "ce am observat in mai multe cazuri"?

In ceea ce priveste "prietenia", ma refeream la faptul ca uneori, cand relatia dintre terapeut si client e mai relaxata, mai cordiala, terapeutul se mai aventureaza sa dea explicatii psihologice si ceva mai complexe anumitor situatii, aspecte ce tin de personalitatea clientului, etc.

Deci "ceva" ai citit.

Oricum, sa ne intoarcem la oile noastre.

Editat Sâm 5 mai 2007 11:11

Fobosan115 mesaje#28
Ametist a scris:
Pana la urma, tu te-ai referit la cazul psihologului tau, sau la "ce am observat in mai multe cazuri"?

Si la cazul psihologului meu, dar bineinteles si la altele. Experientele mele cu psihologii sunt destul de variate din pacate.

Ametist a scris:
In ceea ce priveste "prietenia", ma refeream la faptul ca uneori, cand relatia dintre terapeut si client e mai relaxata, mai cordiala, terapeutul se mai aventureaza sa dea explicatii psihologice si ceva mai complexe anumitor situatii, aspecte ce tin de personalitatea clientului, etc.

Nu e problema de aventurat pentru ca terapeutul oricum are obligatia sa asculte pana la capat ca sa-si formeze ideea completa. Trasatura pe ccare rar o intalnesc azi.

elandi1.144 mesaje#29
Fobosan a scris:
Experientele mele cu psihologii sunt destul de variate din pacate.

Pai ce s-a intamplat?

@anyry3.078 mesaje#30

Depinde de personalitatea fiecaruia. Indiferent de ce accepta sau nu societatea, mereu vor fi cei care nu se vor incadra in tiparele acceptate de aceasta. Exista fete si femei care vor avea cariera lor, si isi vor pastra si feminitatea, care poate exista indiferent cu ce se ocupa o femeie. Vor exista si fete si femei care vor dori o casatorie timpurie... indiferent de vremurile in care traim...

← Înapoi la Psihologie