Poodle a scris:Pai ce mai e?
Viata.
Început de whitehope, Mie 1 nov 2006 · 191 răspunsuri · 26.035 vizualizări
Poodle a scris:Pai ce mai e?
Viata.
Abc2009ro a scris:Viata.
Viata e ceva prea abstract. Prea mare.... Toate au rostul lor in viata insa fara un partener parca traiesti degeaba... poti sa calatoresti, sa vizitezi, sa te distrezi, poti sa cuceresti lumea... dar cand ajungi la batranete cel mai mult conteaza pe cine ai alaturi de tine si cine iti mananca zilele... parerea mea...
Poodle a scris:Viata e ceva prea abstract. Prea mare.... Toate au rostul lor in viata insa fara un partener parca traiesti degeaba... poti sa calatoresti, sa vizitezi, sa te distrezi, poti sa cuceresti lumea... dar cand ajungi la batranete cel mai mult conteaza pe cine ai alaturi de tine si cine iti mananca zilele... parerea mea...
Acel cineva care te va fi luat si il vei avea la batranete, te-a luat pentru corpul tau, nu pentru tine. Nu stiu cum ai putea sa stai langa un robot stiind ca nu te-a iubit pe tine, ci ti-a iubit doar corpul pentru propria lui dorinta egoista de a se simti bine. Jalnic.
Abc2009ro a scris:Acel cineva care te va fi luat si il vei avea la batranete, te-a luat pentru corpul tau, nu pentru tine. Nu stiu cum ai putea sa stai langa un robot stiind ca nu te-a iubit pe tine, ci ti-a iubit doar corpul pentru propria lui dorinta egoista de a se simti bine. Jalnic.
Dar corpul nu este el? De ce consideri corpul o entitate diferita?
Blues a scris:Dap, stiam ca asta o sa zici.
Ma cam ghicesti. Sufletul intretinut cum trebuie (si datorita altui suflet) are de unde sa daruiasca. Compatibilitate, compatibilitate, compatibilitate. Restul sunt dude crete.
Si acre.
Poodle a scris:Din ce am intrebat eu cu cea in care ma aflu... cam la fel doar ca eu trebuie sa plec insa distanta este mai mica dar totusi este...
Te vaiti de asta in sec XXI ? Dar daca trai in sec XIX ? Atunci o simpla scrisoare facea cateva saptamani.
Acum, esti la un click distanta de oricine. Ca nu e si fizic, este altceva, dar este!
Blues a scris:Veeeeezi? :dBine, atunci fac si eu compromisuri, foarte rar spre deloc. Jobul nu este neaparat mirobolant dar sunt buna in ceea ce fac, am multe cuvinte grele de spus si sunt aproape de neinlocuit. Eu stiu asta, sefii mei stiu si ei asta deci nu e nevoie de compromis. Si da, chiar sunt modesta. :D
Oricum, eu in continuare consider ca daruirea nu e totuna cu un compromis.
Exemplul tau cu mr Blues intareste credinta mea. Daca nu ar fi daruit el din timpul lui pt tine tu nu ai fi fost fericita..nu stiu acum cat esti sau nu de fericita si nici nu e treaba mea..
Ideea e ca un compromis intr-o relatie tradeaza un neajuns in fond si nu stiu unde poate duce ceva rezolvat pe jumatate..
Caci daca nu e impacare in urma acestei 'daruiri', nu mai e pe de-a intregul daruire, ci , cum spui tu, e compromis.
Eu n-as putea asa, de exemplu. Tot pentru ca ar fi un compromis...
Editat Dum 5 ian 2014 01:22
Two a scris:Te vaiti de asta in sec XXI ? Dar daca trai in sec XIX ? Atunci o simpla scrisoare facea cateva saptamani.
Acum, esti la un click distanta de oricine. Ca nu e si fizic, este altceva, dar este!
Ce usor e sa vorbesti cand nu stii despre ce vorbesti...
whitehope a scris:De ce suferim din dragoste?
Ne selectam partenerii dupa criterii care ne ajutau sa supravietuim acum 10-100.000 de ani. Mediul actual nu prea se mai potriveste cu mediul ancestral - de aceea suferim din dragoste.
Poodle a scris:Ce usor e sa vorbesti cand nu stii despre ce vorbesti...
Aici sunt de acord cu tine.
Il cunosti pe Laur?