ellla a scris:mai gheruto, mai adicatelea... toat chestia asta cu descoperirea mecanismului de indeplinire a viselor ... trebe facuta far un scop precis, fara un tel de atins ... fara destinatie
ca e doar o calatorie , enjoy!
Bei...terminati cu prostiile!
Cu filozofiile astea de 2 bani,una mai cu mot ca alta...debitate de toti paranormalii lu' peste,inchipuiti si cu aere de preoti! Bleah!
Unde scrie asta si cine o spune? Biblia,ma indoiesc...
Biblia,vorbeste despre iubire,iertare,umilinta si credinta.Acestea reprezinta "cheia" a tot!
Pentru ca sufletul(D-zeu)este izvorul a tot !
Suflet=iubire=D-zeu;Gindul,e doar un mecanism,un canal...caci,executorul,este Cuvintul!
Ce sustin,este parerea mea proprie;mecanismul prin care constat eu ca se intimpla ceea ce-mi doresc! Nu-mi pasa de filozofiile altora!
Cum sa va explic? 8)
Ex:fac o afirmatie...din tot sufletul,convinsa ca se va implini.Si se implineste!
Alta data,fac o alta afirmatie...si nu se implineste.
In gindul meu,imi doresc cu ardoare sa se implineasca,dar...pentru o secunda,simt un fior...o umbra de indoiala:"dar,daca nu..."si desi alung indoiala,in acea clipa ,stiu ca nu se va implini! Teama,indoiala,blocheaza totul.Teama,vine din suflet nu din gindire.Ea,inseamna lipsa de credinta.
Acea indoiala,e lipsa mea de credinta...cea datorita careia Petru nu a reusit sa mearga pe apa ca IIsus desi,initial,pornise bine.
Va amintiti ca IIsus l-a dojenit...si ce i-a spus?"O,necredinciosule...de ce te-ai indoit?"
"Adevarat va zic ca de veti avea credinta si veti spune muntelui acesta "misca-te din loc",el o va face!"(Citat din memorie...)
Repet:nu confundati credinta cu religia! Nu e acelasi lucru! Definitia lor o da chiar biblia.Cu cuvintele mele,pot spune ca credinta,este increderea oarba in realizarea...irealizabilului!
Va spuneam ca eu,am inteles mecanismul,il folosesc...dar nu-mi "iese"mereu! Pentru ca tine de credinta.De suflet.Nu doar de gindire.Sufletul,zic eu...nu-l poti comanda.Te comanda el pe tine.Fiindca,nu-l poti minti.De asta spuneam ca fara suflet,gindul, nu poate nimic.Instinctul,l-as asocia tot sufletului...
Dar,ma opresc aici ca presimt ca nu intelegeti...(Si sigur nu...fiinca,iata:am avut indoiala!)
qusay a scris:Deschiderea spre iubire adevarata se poate face pe mai multe cai. Cei mentali pot avea nevoie de purificarea gandirii pt a se deschide spre iubire. In acest sens gandirea pozitiva, impregnata de entuziasm, speranta, credinta conduce la iubire - nu in sensul ei pur sentimental, evident. Persoanele devotionale pot avea mai putine probleme legate de linistirea mintii si deschiderea inimii. Ele in mod natural simt lumea ca fiind expresia iubirii divine. Mentalii pot simti nevoia, initial, de explicatii, intelegere pt a-si mari toleranta, acceptarea si prin asta sa cedeze dorinta de control (prin cunoastere) deschizand calea inimii.
Listener, tu indemni la iubire parca nevazand iubirea care deja exista la toti cei ce scriu pe acest topic. SI in loc sa stimulezi dezvoltarea a ceea ce exista mesajele tale sunt o sesizare pretentioasa si superioara la ceea tu consideri o lipsa ori o insuficienta.
:) Sunt convinsa ca este o mare neintelegere la mijloc...nimic altceva.
Poate,vorbim de lucruri diferite...
Eu,spuneam ca nu accept termenul de "gindire pozitiva";nu e accesibila,nu e functionala...fara suflet(=credinta,iubire,D-zeu)!
Degeaba doresc,gindesc pozitiv...daca nu simt realizata deja dorinta mea!Aceasta simtire a realizarii e in fapt,credinta mea.Ea este cea care-mi materializeaza dorinta...nu,gindirea(pozitiva).
Eu,as spune:eu,nu gindesc cu mintea...eu,gindesc cu...sufletul!
Si e adevarat!Eu "vad"lumea cu sufletul.De aici si conflictele mele permanente cu lumea.
O persoana aparent "sfinta,nevinovata",eu o "latru"cu o furie oarba care-i face pe cei de linga mine sa ma creada nebuna...si sa nu ma inteleaga.In fapt,sunt ca un caine:simt omul...si-l tratez ca atare!Desi,faptic...ala,e nevinovat.
(Cainii,ca si restul animalelor...sunt extrasenzitivi cred.Ei,nu vad persoana...ci o simt.O percep energetic.De aceea,musca aparent degeaba omul.In realitate,omul,e incarcat negativ din cauza bolii,supararii,gindirii...si emana energii negative.Cainele,il percepe si...il musca!Nu din cauza omului ci a energiilor emanate de el.Stiati ca frica, are miros?De-asta cainii ai musca pe...fricosi!
)Dar sa revin...
Asta inseamna ca gindesc? Atunci,imi anihilez gindirea.Gindesc cu...sufletul.
La fel cum unii orbi,"vad"...cu alte simturi.
Acest mod, al meu...daca e intarit de credinta(care e incontrolabila)duce la deschiderea celui de-al treilea ochi cu avantajele respective.Dar mecanismul e mult mai complex! Mi se intimpla dar nu stiu sa explic si altora...de-asta am zis -Listener - ca stiu sa ajung dar adresa nu o stiu.Fac asta,dar nu stiu sa explic...
Poate,vi s-a intimplat sa stiti sa mergeti intr-un loc dar cind vi s-a cerut de catre un altul adresa caci,ar fi vrut sa mearga si el,realizati ca...nu stiti adresa!Desi,ati fost acolo...si stiti sa ajungeti.
Capisci,Listener?
Gindirea pozitiva,e zero fara suflet!Functioneaza,ca o masina fara benzina!
Suflet...nu neaparat iubire.Pentru ca sunt cazuri cind nu e nevoie de iubire...
Iubirea,as zice ca este un rod al sufletului.
Toti avem suflet dar nu toti iubim.Sau,nu la fel.Ci in functie de ...suflet.De marimea lui.Care,nu-i o vorba-n vint...Ci se refera la cantitatea de Dumnezeu pe care o avem in noi.Iar aceasta cantitate,e variabila.Si aici,alta poveste....
Waw... :roll: Cit am scris! Scuze...