Joanna a scris:nu pot zice decat ca ....doare :D
Deci daca mi se va intampla ceva rau, vei fi sufleteste alaturi de mine. 
Multumesc Joanna. Stiam ca esti o prietena pe cinste. 
:D
Prietenie-dezamagiri.Cum este cand iti pierzi prietenul cel mai bun?
Început de cogesa, Mar 7 dec 2004 · 184 răspunsuri · 58.010 vizualizări
heidy_2005 a scris:Deci daca mi se va intampla ceva rau, vei fi sufleteste alaturi de mine.Multumesc Joanna. Stiam ca esti o prietena pe cinste.
hai nu fii ironica
chiar nu am chef de asta
Joanna a scris:hai nu fii ironicachiar nu am chef de asta
Dar nu eram ironica, de ce te iei de mine? :D
cogesa a scris:Cum este cand iti pierzi prietenul cel mai bun, prietenul pe care il ai de o viata, cu care ai impartasit tot - pana la cele mai marunte secrete.
Parerea mea este ca adevaratii prieteni nu ti-i poti pierde decat prin disparitie fizica sau prin a nu fi tu un prieten destul de bun. Asta e si diferenta intre un prieten adevarat si restul, pe cel adevarat nu il poti pierde. Deci, daca ar fi sa ma intrebi pe mine "cum este sa...?", eu ti-as raspunde: imposibil.
Si pt informatia ta heidy, asta in cazul in care nu stiai (e valabil pt toata lumea) aici era vorba despre moartea unui prieten. Nu stiu daca asa s-a si inceput topicul, dar aici s-a ajuns.
Editat Mie 18 ian 2006 20:51
Este trist, dar inevitabil.Deci, acceptam, ne resemnam intr-un final.
acu realizez ca am facut cea mai mare prostie sa scriu aici ....
o zi frumoasa , poate o sa realizati si voi cum este
Joanna a scris:acu realizez ca am facut cea mai mare prostie sa scriu aici ....o zi frumoasa , poate o sa realizati si voi cum este
Eu imi cer scuze ...nu trebuia aici.Te asteptam :rot:
Este cel mai neplacut moment!!!Credema ca vb in cunostinta de cauza! :flowers:
Editat Sâm 4 mar 2006 17:02
nu am avut niciodata un prieten numai al meu de suflet..am avut prieteni buni,prieteni "ocazionali" caruia ma destanuiam intr-un moment de betie dar in general suferintele le pastrez pentru mine si parerile la fel..deci nu stiu cum e sa pierzi un prieten din moment ce nu am avut..mereu am avut o conceptie idealista cu privire la "cel mai bun prieten"..cienva care sa te asculte cu adevarat care sa-ti dea sfaturi nu doar fraze si citate si adevaruri general valabile..sa fie sincer si sa-mi fie ca un frate/sora..dar mereu am fost dezamagita..asa ca de ce sa mai risc?